Cum pot fi reduse facturile la energie cu 40-59% fără subvenţiile promise de guvernanţi. Propunerile Asociaţiei Energia Inteligentă

Foto Shutterstock

Creşterii preţului gazelor şi a energiei electrice i se dă în momentul de faţă diferite cauze, bineînţeles toate externe: ”aşa se întîmplă în toată lumea”, ”ruşii, americanii, ungurii, UE etc. sunt de vină”, oricine altcineva în afară de noi, consideră Asociaţia Energia Inteligentă.

Dacă nu este întreaga lume vinovată de ce se întâmplă în România atunci este vinovată ”liberalizarea”, nu modul în care a fost pregătită aceasta în ultimii 10 ani, nu faptul că am devenit net imporatori de energie (48% din energia României vine din import, cu atingerea unui procent de 73% în doar 10 ani dacă continuăm politica actuală), nu datorită politicilor energetice, nu datorită incompatibilităţii dualităţii administrator în societăţile din energie – funcţionar public, nu datorită lipsei de professionalism şi viziune etc.

În urmă cu 9 ani Guvernul României a agreat cu Banca Mondială, FMI şi Uniunea Europeană de liberalizare a pieţei energiei (gaze naturale, energie electrică şi energie termică), dar doar după parcurgerea unui proces care avea ca şi scop:

- Pregătirea consumatorilor prin programe de diseminare (urmau să fie pregătiţi consumatorii, pentru piaţa liberă prin cele 55 de programe naţionale de diseminare a informaţiilor specifice pieţei libere, cuprinse în înţelegerile internaţionale) – acţiune nerealizată. 

- Restructurarea instituţiilor care urmau să asigure funcţionalitatea pieţeiei libere - ANPC, Consiliul Concurenţei, ANRE -  acestea urmau să fie depolitizate, profesionalizate şi eficientizate – acţiune nerealizată.

- Înfiinţarea unei Entităţi pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor, entitate care să medieze conflictele comerciale dintre consumatori şi furnizori, în condiţiile în care nici una dintre entităţile existente nu are această posibilitate în present– acţiune nerealizată.

- Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice şi protejarea a consumatorilor vulnerabili– acţiune nerealizată.

- Dereglementarea preţului (creşterea treptată a preţului) - acţiune realizată.

Astfel, se poate observa că acţiunea de liberalizare a pieţei în ultimii 8 ani, s-a redus la o singură direcţie - creşterea preţului la energie, creştere de care a beneficiat în primul rând STATUL şi anumiţi furnizori – ”băieţi deştepţi”. 

Cei care au favorizat acest demers au fost anumiţi funcţionari publici şi demnitari, care au ocupat locuri în conducerile companiilor din energie, răsplătiţi cu sume importante direct proporţionale cu profiturile realizate de aceste companii şi care au avut ca interes – creşterea preţului, care să ducă la creşterea profiturilor şi respectiv la creşterea sumelor de bani pe care le puteau încasa. Această cauză trebuie eliminată prin interzicerea practicii cumului de funcţii şi administrator în societăţile de stat.

Reducerea capacităţii de producţie a energiei electrice (prin închiderea unor capacităţi) şi gaze naturale (prin depletarea naturală a zăcămintelor de gaze), coroborată cu  lipsa punerii în producţie a noi capacităţi, datorită unor politici energetice ineficiente, a adus România în situaţia existenţei unei discrepanţe între cerere şi ofertă, care are perspectiva de a se adâncii în viitor. Aceasta cauză, care în viitor se va accentua mult, trebuie eliminată prin stimularea investiţiilor puternice şi rapide în capacităţi de producţie a energiei electrice, gaze naturale etc.

Acestor cauze sistemice s-au adăugat în ultimul an şi alte cauze punctuale:

a) Creşterea importurilor de gaze urmare a creşterii consumului şi a scăderii producţiei în 2021 (declinul natural al zăcămintelor a adus o scădere a producţiei faţă de anul trecut cu cca. 6%),

b) Introducerea măsurii administrative de către autortăţi - Gas Release Program (GRP) care a determinat explozia exportului de gaze naturale (exportul de gaze în iarnă 2020/2021 au fost de cca 10%). 

c) Exporturile au determinat creşterea importurilor în România. Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost retalizate pe termen scurt la preţuri mai ridicate (difenţa între preţul gazelor importate şi cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12% faţă de preţul cu care le am exportat).

d) GRP a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligaţi să nu vândă gaze pe termen lung, practic să blocheze o tremie din gazele de pe termen lung. 

e) Nepublicarea rapoartelor privind preţurile medii în România de către ANRE, a creat falsa opinie că preţurile unor produse marginale în piaţa sunt preţurile medii în piaţă şi a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor preţuri mari pe gaze achiziţionate, chiar dacă preţul mediu al gazelor achiziţionate în luna respective era mult mai mic. (Pretul mediu de achiziţie al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preţ nu a fost prezentat public şi s-a vehiculat ca preţul de achiziţie este cel cu care se tranzacţionau gazele în luna august 2021 pe BRM şi anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înţeles să accepte contracte de achiziţie de peste 220 lei/MWh)

f) Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare şi ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la nivelul multor ţări europene şi o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creşterii preţului la gaze, inclusiv a gazelor achiziţionate pe termen scurt care intrau în România.

g) Schimbarea fluxurilor gazelor in Balcani,  a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la graniţa cu Ungaria. Un punct insuficient ca şi capacitate de import care să asigure cantităţile de gaze pentru cererea din România, dar şi un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preţ mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta. Acestă situaţie, crează o reală îngrijorare în alimentarea cu gaze a României iarna viitoare, care a determinat panica în rândul furnizorilor, aspect extrem de vizibil în preţul cu care se tranzacţionează gazele pentru Q4 2021 / Q1 2022. 

h) Politici publice neadecvate, de creştere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei effective a resursei de gaze, şi de stimulare a importurilor.

i) Speculaţii ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în present pe piaţă impunând preţuri mari şi clause contractuale păguboase consumatorilor.

Ieşirea din această sitiaţie presupune aboradrea diferenţiată a eliminării cauzelor, în regim de urgenţă diminuarea facturilor pentru următoarele zile prin măsuri specifice şi imediat după trecerea acestei ierni eliminarea cauzelor sistemice care au determinat creşterea preţurilor:

1. Măsuri urgente de reducere a preţului energiei:  

*) nu s-a putut estima

După aplicarea acestor metode şi urmărirea modului în care piaţa va reacţiona ar fi trebuit să trecem la următorul nivel de protejare a consumatorilor: subvenţionarea temporară a consumatorilor – o modalitate care să creeze reducerea impactului creşterii preţului asupra consumatorilor.

În situaţia în care după aplicarea elementelor prezentate anterior, impactul preţurilor continuă să se răsfrângă asupra consumatorilor se poate lua în considerare şi plafonarea preţurilor pentru o perioadă scurtp de timp şi printr-o metodă care să-şi atingă scopul efectiv (fără să se transforme într-un avantaj pentru furnizori şi să nu aibă nici un effect asupra comsumatorilor pe termen mediu, aşa cum s-a întâmplat prin OUG 114, GRP) şi fără să aducă un impact semnificativ asupra investiţiilor, respective să creeze riscul unor evoluţii defavorabile a preţului energiei pe termen lung.

2. Măsuri sistemice pe termen lung de reducere a preţului energiei

- Pregătirea consumatorilor prin programe de diseminare pentru consumatori 

- Restructurarea instituţiilor care trebuie să asigure funcţionalitatea pieţeiei libere - ANPC, Consiliul Concurenţei, ANRE -  prin ample măsuri de depolitizate, profesionalizate şi eficientizate

- Înfiinţarea unei Entităţi pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor, entitate care să medieze conflictele comerciale dintre consumatori şi furnizori, în condiţiile în care nici una dintre entităţile existente nu are această posibilitate în present

- Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice şi protejarea a consumatorilor vulnerabili

- Strategii de construire în regim de urgenţă a noi capacităţi de producţie energie electrică, energie termică, de dezvoltare a capacităţilor de producţie gaze on şi off shore

- Definirea unui nou model energetic în concordanţă cu cerinţele prezente şi viitoare care să asigure necesarul energetic românesc în următorii 50 de ani în concordanţă cu constrângerile sociale, de mediu etc. 

România trebuie să accepte că sistemul românesc energetic nu mai face faţă cerinţelor prezente şi viitoare, este dependentă de sursele de import, şi trebuie să creioneze urgent strategii clare şi realiste de Securitate Energetică şi de definire a unui Nou Model Energetic Naţional, în contextul evoluţiilor viitoare.