Consilierul ministrului Muncii: Ministrul susţine proiectul legii salarizării unitare finalizat în februarie, nu proiectul de OUG privind salarizarea bugetarilor
0
Ministrul Muncii, Ana Costea, nu mai susţine proiectul Ordonanţei de Urgenţe privind salarizarea în sectorul bugetar, cerând retragerea acestuia, ci susţine proiectul legii salarizării unitare, finalizat în luna februarie şi predat premierului în trei variante financiare, a declarat, pentru „Adevărul“, Cosmin Andreica, consilierul ministrului.
Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea în sectorul bugetar, care prevedea ca cel mai mic salariu de bază să fie de 1.250 de lei pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare să ajungă la 15.000 de lei, sumă pe care o va primi preşedintele, nu a apărut pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de miercuri, deşi premierul Dacian Cioloş declara săptămâna trecută că acesta va fi aprobat astăzi.
Marţi, după Consiliul Naţional Tripartit, în cadrul căruia sindicatele au contestat proiectul de OUG privind salarizarea bugetarilor, Ana Costea a anunţat că va cere în şedinţa de Guvern de miercuri retragerea documentului, iar dacă acest lucru nu va fi acceptat, îşi va da demisia.
„Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea bugetarilor a fost scos de pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului. Discuţiile privind salariile în sectorul bugetar vor avea loc pe parcursul acestei zile. Doamna ministru susţine proiectul legii salarizării unitare, finalizat de grupul de lucru la 10 februarie. Din acel moment, a fost predat premierului în trei variante financiare şi a fost pus în stand-by. Din februarie, Cancelaria Primului-ministru a încercat diverse variante, însă niciuna nu s-a dovedit mai bună decât cea din februarie“, a declarat consilierul ministrului pentru „Adevărul“.
Proiectul de OUG privind salarizarea în sectorul bugetar avea un impact bugetar net de 300 de milioane de lei în 2016 şi de 1,5 miliarde de lei în 2017. Cosim Andreica susţine că această sumă este extrem de mică pentru atingerea obiectivului ministrului Muncii, de a elimina discrepanţele ce apar în salarizarea bugetarilor.
„Faptul că ni se impune să lucrăm cu o sumă de 1,5 miliarde de lei în 2017 este absurd. Suma nu satisface obiectivul Ministerului Muncii de a elimina inechităţile din sectorul bugetar“, a mai spus Andreica.
Ordonanţa nu prevedea nicio scădere de salarii
Mai mulţi reprezentanţi ai sindicatelor din sectorul administraţiei, sănătate sau educaţie au susţinut în ultimele zile că aplicarea OUG ar însemna o scădere a salariilor pentru unii bugetari. Andreica precizează că proiectul prevedea ca, în situaţia în care salariile de bază, soldele, indemnizaţiile avute în luna iulie 2016 sunt mai mari decât cele prevăzute în proiectul de OUG, vor fi păstrate cele avute în iulie, la fel ca şi sporurile, indemnizaţiile şi celelalte compensaţiile aflate atunci în plată. Astfel, niciun bugetar nu ar fi suferit reduceri de salarii, inclusiv sporuri.
„Erau greşite acele comentarii. Nimănui nu îi scădea salariul, riscul exista în cazul celor noi încadraţi, dar şi acolo se lăsa loc de discuţie“, a precizat Andreica.
De altfel, şi ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat ieri că niciun salariu nu va fi redus. „Nimeni nu va avea de pierdut prin aplicarea noii legi a salarizării. Cei cu salarii mari vor rămâne la fel, vor creşte salariile mai mici. Reforma salarizării este una structurală, repară disfunctionalităţi ale modului în care sunt acordate salariile“, a spus marţi Dragu.
Potrivit proiectului Ordonanţei de Urgenţă privind salarizarea personalului din sistemul bugetar, salariile bugetarilor ar urma să fie majorate din 1 august, iar cel mai mic salariu de bază să fie de 1.250 de lei pentru funcţii cu studii medii şi generale, în timp ce salariul cel mai mare să ajungă la 15.000 de lei, sumă pe care ar urma să o primească preşedintele. Astfel, potrivit proiectului, preşedintele va avea un salariu brut de 15.000 de lei, patriarhul ar urma să aibă o indemnizaţie lunară de 13.706 lei, tot atât cât vor avea premierul şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Senatorii şi deputaţii vor fi plătiţi cu 10.150 de lei, ca şi secretarii de stat, în timp ce miniştrii vor fi plătiţi cu 12.124 de lei, sumă pe care o vor primi şi consilierii prezidenţiali. Un profesor universitar va avea un salariu de bază de 5.300 de lei, un profesor din învăţământul preuniversitar - între 1.700 şi 3.400 de lei, un medic primar - între 3.400 şi 4.300 de lei, un judecător cu vechime va avea o indemnizaţie de până la 8.600 de lei.
Proiectul prevede că raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, declara săptămâna trecută OUG privind salarizarea în sectorul bugetar implică o majorare a fondului de salarii cu 5%, însă creşterile salariale sunt cuprinse între 1% şi 20%, de cele mai mari majorări urmând să beneficieze asistenţii sociali. Impactul bugetar al OUG era estimat la 300 de milioane de lei net (500 de milioane de lei brut) în 2016 şi la 1,5 miliarde de lei net (2,3 miliarde de lei brut) în 2017.
Protest la Ministerul Mediului
Aproximativ 150 de persoane care spun că sunt angajaţi ai Ministerului Mediului şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au ieşit, miercuri, să protesteze în faţa sediului ministerului, unde scandează „Demisia“ şi cer să primească „salarii decente“.
Angajaţii care au ieşit să protesteze spun că sunt nemulţumiţi de faptul că ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, a spus, în Comisia pentru agricultură, că susţine punctul de vedere al Guvernului potrivit căruia nu sunt bani pentru creşterea salariilor angajaţilor din domeniul protecţiei mediului.
„Asta este politica Guvernului şi niciodată Ministerul Mediului nu a fost important. Nu ne-a susţinut niciun ministru“, a spus un protestatar.
Se încarcă comentariile...
