Canalul Dunăre-Bucureşti, încă un megaproiect amânat. Început în vremea lui Ceauşescu, va fi reluat abia din 2030

Din cauza costurilor de 1,5 miliarde de euro, lucrările la canalul început pe vremea lui Ceauşescu ar putea fi reluate abia din 2030, arată Master Planul de Transport la capitolul privind sectorul naval.

Început în 1986 şi abandonat (aproape total) după Revoluţie, Canalul Dunăre-Bucureşti a stârnit mari controverse, din când în când, dar nu a mai înaintat cu niciun metru.

Acum, după aproape 25 de ani, un nou verdict vine să-i pecetluiască soarta: lucrările vor fi reluate abia din anul 2030.

„Lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti, estimate la 1,5 miliarde de euro, vor fi reluate abia peste 16 ani din cauza costurilor ridicate“, a fost verdictul dat de Marcel Boloş, şeful Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport (AM POST).

El a participat, luni, la dezbaterea publică a capitolului privind sectorul naval din Master Planul General de Transport, document strategic care va sta la baza planificării investiţiilor în transporturi până în 2030 şi necesar pentru atragerea fondurilor europene pentru infrastructură în intervalul 2014-2020.

Marcel Boloş a mai spus că proiectul Dunăre-Bucureşti ar putea fi totuşi relansat înainte de 2030, însă „numai pe etape, după ce avem soluţii de la proiectant şi acordul Comisiei Europene“.

Mentenanţa, extrem de scumpă

„O investiţie care a ieşit sustenabilă din punct de vedere al testării în Master Plan este vechiul canal Bucureşti-Dunăre, unde lucrările au ieşit, ca perioadă de implementare, după 2030.
Încă mai avem de aşteptat pentru realizarea acestei investiţii.
Din discuţiile pe care le-am purtat cu Comisia Europeană se pare că aici rezerva ar fi determinată de partea aceasta de costuri de mentenanţă care sunt destul de mari, însă sustenabilitatea economică a acestuia se pare că este confirmată prin regulile pe care le-am avut în cadrul modelului naţional de transport“, a declarat Marcel Boloş la dezbaterea publică.

Ce avem azi a costat un miliard de dolari

„Ne-am ocupat de acest proiect o foarte lungă perioadă de timp şi discuţiile au fost destul de ample. De fapt, când vorbim de Canalul Dunăre-Bucureşti, vorbim de amenajarea complexă a râurilor Dâmboviţa şi Argeş pentru navigaţie, producţia energiei electrice, irigaţii şi protecţia împotriva inundaţiilor“, a afirmat, prezent la eveniment, Cornel Marţincu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene - IPTANA.

El a afirmat că proiectul ar putea fi inclus în Master Plan, într-o formă etapizată şi reanalizată, începând cu investiţia pe Argeş şi continuată cu lucrările pe Dâmboviţa.

Costurile acestui proiect s-au ridicat până în prezent la un miliard de dolari, a precizat Cornel Marţincu.

„Reluarea acestui proiect de o asemenea anvergură pentru România nu este joacă.
Ca dimensiune financiară, cei 1,5 miliarde de euro sunt echivalentul alocărilor pentru autostrăzi pe şapte ani destinate României.
Pornind la drum cu un asemenea proiect, vor fi susţinători pro, adică aceia care vor spune că este o investiţie ce trebuie să prindă contur, sau contra, care o să spună că sunt bani aruncaţi pe geam.
Dacă dumneavoastră, în calitate de proiectant, veniţi cu aceste soluţii şi propuneri, care mi se par de bun-simţ, noi putem să facem această testare cu ajutorul modelului naţional de transport şi să vedem ce reiese“, a spus, în replică, Boloş.

Şeful AM POST a arătat că dacă proiectantul vine cu soluţii şi explicaţii, discuţiile ar putea fi redeschise cu Comisia Europeană, iar după o reanalizare a proiectului, o decizie va putea fi luată „împreună cu clasa politică“.

Vaporul, ieftin doar pe distanţe mari

Prezent la eveniment, Laurenţiu Mironescu, reprezentantul organizaţiei patronale Operatorul Portuar din Constanţa, a afirmat că transportul pe apă este mai ieftin decât cel rutier doar de la 450 de kilometri în sus.

Potrivit informaţiilor din Master Plan, continuarea lucrărilor la canalul Dunăre-Bucureşti, pe o lungime de 104 kilometri, au un cost estimat de 1,501 miliarde de euro, fără TVA.

Sectorul naval are nevoie de finanţare totală de 2,27 miliarde de euro în perioada 2014-2030, resursele financiare disponibile fiind însă de doar 1,15 miliarde de euro, adică jumătate din necesar.

Zona Deveselu, vitregită din nou

Aria geografică Deveselu, judeţul Olt, unde americanii vor să construiască faimosul scut antirachetă, este de două ori vitregită prin Master Planul General de Transport.

În primul rând, linia ferată Caracal-Corabia este trecută drept tronson secundar, ceea ce înseamnă că ar putea fi desfiinţată dacă pentru ea nu se va manifesta un „interes local sau privat“.

În al doilea rând, la portul Corabia (situat la 30-35 de kilometri de Deveselu) sunt prevăzute doar unele „intervenţii“, având însă un randament de numai 25% al eventualelor investiţii.