Avertisment FMI: darea în plată şi încetinirea reformelor ameninţă stabilitatea României. Creşterea salariului minim e prea bruscă

FMI cere Guvernului să nu reducă TVA la 19% în 2017 şi să nu scadă accizele la carburanţi

Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că legea dării în plată şi încetinirea reformelor sunt un pericol în privinţa stabilităţii financiare a României, iar creşterea salariului minim este prea bruscă.

Noul Cod Fiscal, majorarea salariului minim şi legea privind darea în plată sunt principalele pericole la adresa economiei României, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Alături de acestea, FMI arată cu degetul spre (ne)transparenţa cheltuielilor guvernamentale şi din administraţia publică, dar şi către opacitatea companiilor de stat, care trebuie restructurate.

”Politica fiscală este prociclică, iar deficitul bugetar este proiectat să crească substanţial în 2016 şi să rămână ridicat în 2017, punând datoria publică pe o traiectorie de creştere graduală. Progresele reformelor structurale au încetinit. Unele măsuri aprobate recent şi altele aflate în considerare în Parlament ar putea pune în pericol drepturile de proprietare şi să afecteze sectorul financiar”, se arată în raport.

Documentul precizează că ţara noastră a făcut progrese importante în repararea dezechilibrelor de dinainte de criză, a redus vulnerabilităţile fiscale, iar venitul pe cap de locuitor a depăşit nivelul din 2008, însă anul trecut Parlamentul a adoptat măsuri substanţiale de reducere a taxelor. Raportul spune că reducerile de taxe au un impact de 1,4% din Produsul Intern Brut (PIB), iar în anul 2017 sunt prevăzute noi scăderi de taxe, şi acelea cu un impact estimat la buget de încă 0,8%. Anul viitor urmează reducerea cotei generale a TVA de la 20% la 19%, eliminarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi şi eliminarea taxei pe stâlp de 1% din valoarea activelor. Concomitent, FMI arată că România a majorat salariile bugetarilor, ceea ce a mai necesitat încă 1,5% din PIB.

Deficit prea mare în 2017

FMI notează că în acest ritm deficitul bugetar va ajunge la 3,25% în 2017, peste limita de 3% stabilită prin tratatele fiscale al Uniunii Europene. Instituţia internaţională recomandă autorităţilor de la Bucureşti un deficit de 2,5% în acest an faţă de 2,8% cât prevede legea bugetului. Pentru anul următor, FMI recomandă scăderea acestuia la 2% din PIB, prin amânarea scăderii TVA şi a accizelor „până când vor fi identificate măsuri compensatorii“.

Raportul menţionează şi răspunsul Guvernului la aceste recomandări: amânarea reeducerii TVA şi a accizelor de anul viitor necesită modificări legislative şi nu există sprijin în Parlament din cauza anului electoral. De asemenea, legat de acest capitol, FMI laudă lupta anticorupţie, dar cere prioritizarea investiţiilor, creşterea transparenţei cheltuielilor publice, restructurarea unor companii de stat şi lichidarea altora.

Salariul minim creşte prea repede

Concomitent, FMI avertizează şi în privinţa creşterii salariului minim. „Salariul mediu a crescut cu 11,6% în ianuarie 2016 (faţă de ianuarie 2015 – n.r.), reflectând majorarea salariilor bugetarilor şi a salariului minim. Salarium minim este aşteptat să crească din nou în mai la 1.250 lei (circa 265 de euro) de la 1.050 lei.

Aceste majorări marchează un record pentru România şi sunt cele mai mari dintre statele europene regionale din 2000 încoace. Din moment ce aceste majorări au depăşit creşterea productivităţii, costurile cu forţa de muncă au crescut cu 2,2% în 2015 şi sunt cu 7,6% mai mari faţă de 2010“, se arată în document. În altă parte se menţionează că majorarea salariului minim „poate face mai mult rău decât bine“.

Darea în plată, criticată

În fine, FMI apreciază reducerea creditelor neperformante şi curăţarea bilanţurilor băncilor, dar afirmă că legea privind darea în plată, care a fost votată de curând de Parlament şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, ar putea afecta negativ bilanţurile bancare, ar submina dreptul asupra proprietăţii private şi predictibilitatea legislativă. Instituţia financiară spune că legea ar fi trebuit să aibă criterii „stringente“ de calificare şi „să respecte sanctitatea contractelor“.