Alarmă în economie: consumul creşte exploziv, producţia autohtonă scade. INFOGRAFIE - Cum au crescut vânzările

Vânzările cu amănuntul în primul trimestru din 2016 au avut o acceleraţie mai mare decât în anii dinaintea crizei, în condiţiile în care producţia industrială a bunurilor de larg consum din România a început să scadă, iar importurile sunt tot mai mari.

Consumul populaţiei, reflectat în cifrele de afaceri ale comercianţilor cu amănuntul, a crescut în primul trimestru din acest an cu 19% ca medie generală şi cu aproape 28% la alimente.

Aceste cifre n-au mai fost consemnate nici chiar în anii de boom economic, 2007-2008.

Tot în primul trimestru din 2016, vânzările de produse nealimentare au consemnat o creştere-record, de peste 16%, iar la carburanţi creşterea a fost de aproape 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, arată datele comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

De unde a venit acest consum? Cu siguranţă din importuri, pentru că - potrivit statisticilor oficiale - în primele două luni din acest an producţia industrială autohtonă a scăzut cu 0,5%, iar importurile au crescut cu 13,4%.

Taxele şi preţurile au scăzut, salariile au crescut

Primul imbold al creşterii consumului a fost dat în vara anului trecut, când TVA la alimente a scăzut de la 24% la 9% şi salariul minim pe economie a crescut de la 975 la 1.050 de lei.

Apoi un alt imbold a venit la sfârşitul toamnei 2015, când salariile bugetarilor au fost majorate cu 15%-20% şi apoi încă unul, la 1 ianuarie 2016, când cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20%.

Şi, cum scăderile de TVA au condus automat la scăderea preţurilor, bineînţeles că vânzările comercianţilor au crescut exploziv.

Pentru comparaţie, şi în primul trimestru din anul de boom 2008 (când PIB-ul crescuse cu 8,2%) consumul a avansat, dar numai cu 15,5%, pentru că media scumpirilor - inflaţia - era de 8,6% la nivel anual şi de 2,2% la nivel trimestrial.

În acelaşi interval din 2016, când inflaţia a fost negativă (media ieftinirilor a fost, în martie, de 3% la nivel anual şi de 1% la nivel trimestrial), consumul a crescut cu 19%.

Recorduri în februarie şi martie

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a avansat în a treia lună a acestui an cu 19,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, susţinută mai ales de vânzările de alimente, ritmul de creştere continuând să fie susţinut şi apropiat de recordul înregistrat în februarie.

Ritmul de creştere din luna martie este uşor sub cel înregistrat în februarie, de 21,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Potrivit seriilor statistice ale INS, consultate de News.ro, ritmul lunar de creştere a afacerilor din comerţul cu amănuntul din februarie a fost cel mai ridicat după cel din iulie 2008, când avansul a fost de 22,6% faţă de iulie 2007.

Datele oficiale, care exclud vânzările de autovehicule şi motociclete, arată că afacerile din comerţ au fost susţinute în martie în special de vânzările de produse alimentare.

Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, în luna martie 2016, comparativ cu luna martie 2015 a înregistrat o creştere cu 19,3% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+25,5%), la vânzările de produse nealimentare (+16,6%) şi la comerţul cu carburanţi (+14,7%). Comparativ cu februarie, afacerile din comerţul cu amănuntul au avansat, în martie, cu 11,9%.

Creşterea cererii, bucuria importatorilor

Impulsionată prin mai mulţi factori combinaţi, cererea de mărfuri a avansat mult peste potenţialul de acoperire din producţia autohtonă.

Ba, mai mult, această producţie a scăzut chiar în ramurile industriale în care se fabrică bunurile de larg consum.

Câteva exemple, tot de la INS: în primele două luni din acest an, producţia industriei alimentare a stagnat, cea de îmbrăcăminte a scăzut cu 4,6%, cea de marochinărie - cu peste 10%, industria chimică a consemnat un minus de 17%, iar cea de medicamente şi articole farmaceutice - de 11%.

Un semnal de alarmă a venit şi de la motorul industriei, producţia de autovehicule: Dacia a raportat o scădere de 4,1% în primul trimestru, iar Ford - de 14%.

Şi atunci de unde să se acopere cererea care, iată, creşte fără precedent? Din importuri, desigur.

Din datele INS reiese că în primele două luni importurile au crescut cu 8,5%, aproape să atingă pragul de 10 miliarde de euro, în condiţiile în care numai în februarie achiziţiile externe au fost de 5,4 miliarde de euro, în creştere cu 13,4% faţă de aceeaşi lună din 2015.

Reamintim că analiştii şi economiştii-şefi ai băncilor comerciale au avertizat în repetate rânduri că economia românească se supraîncălzeşte, cererea crescând peste potenţialul producţiei autohtone, lucru care va avea ca efect o destabilizare a echilibrelor macroeconomice şi chiar o apreciere semnificativă a valutelor în care se realizează importurile.

Aceste efecte sunt deja vizibile în statisticile citate mai sus.