Ce se va întâmpla cu preţurile locuinţelor în acest an

Prima jumătate a acestui an a adus o majorare a preţurilor locuinţelor la nivel naţional, după cum era de aşteptat Capitala, Clujul şi oraşele mari conducând în topul creşterilor. Cu toate acestea, analiştii se aşteaptă ca, procentual, scumpirile să nu fie mai mari de o cifră până la finalul acestui an, tendinţa fiind numai temporară, datorată condiţiilor facile de creditare.

Preţurile locuinţelor din România s-au înscris pe o traiectorie general ascendentă în prima jumătate a acestui an, scumpirile ajungând aproape de 15% în unele oraşe, în luna iunie. La nivel naţional, scumpirea apartamentelor, per total, adică atât apartamente noi, cât şi vechi, a fost de 9,8% în iunie 2017 comparativ cu iunie 2016, arată indicele Imobiliare.ro.

Vânzătorii clujeni au fost cei care şi-au majorat cel mai mult pretenţiile în luna iunie, potrivit indicelui Imobiliare.ro. În Cluj-Napoca, preţul mediu solicitat pentru un  apartament a crescut la 1.372 euro pe metru pătrat util în iunie 2017, faţă de 1.200 euro/mp în iunie 2016. Valoarea actuală este astfel cu 14,3%, respectiv cu 172 euro/mp, mai mare decât cea consemnată în perioada similară a anului trecut. Faţă de luna mai, majorarea a fost de 0,6%.

În ceea ce priveşte Capitala, pretenţiile vânzătorilor de apartamente s-au ridicat cu 10% faţă de anul trecut, de la 1.094 euro/mp în iunie 2016, la 1.203 euro/mp în iunie 2017. Faţă de luna precedentă, preţurile au stagnat.

În Timişoara, însă, majorările au fost mai mari. În oraşul de pe Bega, indicele Imobiliare.ro relevă un avans al preţurilor de la 12,1% la finalul lunii iunie. Un metru pătrat costa astfel 1.111 euro, cu 120 euro mai mult faţă de iunie 2016, când era de 991 euro/mp. Majorarea faţă de luna precedentă a fost de 0,6%.

Avansul a fost mai mic în Constanţa, în iunie, după ce în luna aprilie preţurile au trecut aici de pragul „psihologic” de 1.000 de euro pe metru pătrat util în ceea ce priveşte suma medie solicitată. Astfel, în iunie, 1.044 euro erau solicitaţi pe un metru pătrat, într-un apartament, o majorare de 8% faţă de iunie anul trecut, când era de 967 euro/mp, şi de 1,5% faţă de luna precedentă.

În ceea ce priveşte Braşovul, preţurile au rămas sub pragul de 1.000 de euro/mp. În oraşul de la poalele Tâmpei, locuinţele s-au apreciat cu 0,6% în ultima lună, la 956 euro pe metru pătrat, şi se află acum cu 6,2% peste nivelul din perioada similară a anului precedent, când erau de 900 euro/mp.

Ce alimentează creşterile              

Radu Zilişteanu, profesor de economie, consideră că majorările de preţuri sunt alimentate de consumerism. „Întotdeauna când există tendinţe consumeriste la nivelul unei ţări, atunci şi în piaţa imobiliară se resimte acest lucru. Oamenii sunt tentaţi să facă achiziţii şi în domeniul imobiliar. Însă părerea mea este că nu este o chestie sustenabilă”, spune Zilişteanu.

Totodată, potrivit lui, măsurile pe care guvernele PSD intenţionează să le ia, cu măriri de salarii, „o să alimenteze tendinţa consumeristă şi s-ar putea să alimenteze nişte creşteri uşoare de preţuri, dar nu senzaţionale”.

Ce se va întâmpla până la finalul anului

Zilişteanu consideră însă că vara, în general, se produc corecţii pe piaţa imobiliară, adică scăderi de preţuri. „Piaţa imobiliară este o piaţă sezonieră şi are plusuri primăvara şi toamna şi are minusuri iarna şi vara”, spune el. Aşadar, sfârşitul de an 2017 o să ne prindă cu o creştere de o singură cifră, deci sub 10% pe piaţa imobiliară. „Poate mai mult spre 5% decât spre 10%”, consideră el, precizând că nu există fundamente economice serioase care să ne spună că o să fie o explozie de preţuri.

Un pericol, însă, mai spune Zilişteanu, e că măsurile ce favorizează consumul să inflamee inflaţia, ceea ce va duce la creşterea ROBOR, pe baza căruia se calculează dobânzile la creditele bancare. „Atunci şi condiţiile de creditare vor fi mai delicate şi creditele vor fi mai scumpe”, consideră el. 

Decidenţii şi specialiştii, îngrijoraţi

Avansul susţinut al preţurilor locuinţelor a atras recent atât atenţia specialiştilor din imobiliare, cât şi decidenţilor din Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. 

Iancu Gudă, Services Director Coface România, avertiza la finalul lunii trecute că „trage un semnal de alarmă cu privire la avansul nesustenabil al preţurilor construcţiilor rezidenţiale, în creştere cu 9% la finalul primului trimestru al anului curent, faţă de aceeaşi perioada a anului anterior şi cu +18% faţă de primul trimestru din 2015”. 

Potrivit lui, factorii care susţin această creştere sunt „pur sezonieri şi urmează să dispară în maximum trei ani: condiţii actuale de finanţare ieftină, care se va scumpi începând cu anul următor, aspect care trebuie considerat atunci când contractezi un credit pe 20 - 30 de ani, acumularea unui stoc de cerere nesatisfăcută în perioada 2010 - 2015 şi care se revarsă acum în piaţă şi oferta inelastică, paradoxal, cererea creşte, dar autorizaţiile de construcţii rezidenţiale au scăzut în anul 2016 cu 1,2%”.

Totodată, Banca Naţională a României a avertizat asupra riscului dat de accelerarea preţurilor la imobile. Aceasta a dus la emiterea unei recomandări din partea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, format din reprezentanţi ai Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, Băncii Naţionale şi Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Aceasta a recomandat instituţiilor abilitate să colecteze informaţii suplimentare, de la principalii investitori şi instituţii financiare, privind riscurile care provin dinspre sectorul imobiliar rezidenţial. „Criza financiară din 2008 a arătat necesitatea creării unui cadru amplu de monitorizare a vulnerabilităţilor şi riscurilor dinspre piaţa imobiliară”, motiva comitetul. Acesta a lansat, în acest context, recomandarea ca BNR şi ASF să transmită un chestionar către principalii investitori din piaţa imobiliară comercială şi instituţiile financiare (instituţii de credit, societăţi de asigurări, fonduri de pensii, fonduri de investiţii etc.) pentru acoperirea nevoilor de date privind piaţa fizică (evoluţia preţurilor, randamentelor, chiriilor, a gradului de ocupare), precum şi a celor privind volumul investiţiilor şi al finanţărilor imobiliare.