Bucureşti se numără printre cele mai atractive zece pieţe imobiliare din Europa

Valoarea tranzacţiilor imobiliare din România au totalizat anul trecut la 335 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul trecut FOTO Adevărul

Cele mai interesante zece pieţe din Europa pentru investitorii imobiliari sunt Bucureşti, Varşovia, Dublin, Amsterdam, Milan, Barcelona, Roma, Madrid, Bruxelles şi Luxembourg, consideră analiştii de la BNP Paribas Real Estate.

„Dacă Marea Britanie, Germania şi Franţa încă reprezintă 80% din piaţa imobiliară din Europa, interesul investitorilor a crescut pentru următoarele zece pieţe din eşalonul doi: Varşovia, Dublin, Amsterdam, Milan, Barcelona, Roma, Madrid, Bruxelles, Luxembourg şi Bucureşti. Anul trecut, mai mulţi investitori au optat pentru aceste pieţe care oferă un potenţial accentat de creştere. Astfel, volumul investiţiilor a crescut cu 73% în 2013 comparativ cu 2012 şi este de aşteptat să ajungă la 10,4 miliarde de euro“, se arată într-un raport al BNP Paribas Real Estate, citat de Mediafax.

În ceea ce priveşte piaţa de investiţii imobiliare din Bucureşti, analiştii companiei franceze, menţionează că în anul 2013 aceasta a fost mai activă, creând perspective pozitive pentru investitori pe termen mediu.

„Investitorii sunt încurajaţi de o piaţă a chiriaşilor care dă dovadă că este rezistentă la şocuri şi de randamente (yielduri) interesante comparativ cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est. Cu toate astea, accesul limitat la credite rămâne principala barieră pentru investiţii, în special pentru investitorii locali. În aceste condiţii, cererea este suţinută în special de fondurile străine oportuniste“, se menţionează în raport.

Potrivit sursei citate, cu câteva excepţii, cum sunt Polonia şi România, pieţele europene din eşalonul doi se menţin la niveluri reduse din cauza unui mediu economic dificil. „Anul acesta arată o perspectivă uşor mai bună, cu stagnări sau creşteri nesemnificative ale PIB. Pieţele din eşalonul doi au ajuns probabil la limita de jos în ceea ce priveşte chiriile şi la cel mai înalt nivel al ratelor de neocupare, din cauza volumul redus de noi proiecte“, precizează analiştii BNP Paribas Real Estate.

Aceştia adaugă că diferenţele dintre randamentele de pe principalele pieţe imobiliare din Europa, respectiv Paris, Londra şi marile oraşe din Germania şi pieţele din eşalonul doi, nu au fost niciodată atât de mari, ajungând pe piaţa birourilor la 1,6 puncte procentuale. În perioada de vârf a pieţei, respectiv 2007, diferenţa era de 0,45 puncte procentuale.

Valoarea tranzacţiilor imobiliare din România au totalizat anul trecut la 335 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul trecut.

Mai puteţi citi: 

Timişoara, singurul oraş mare unde locuinţele s-au scumpit în 2013. Bucureşti este în topul ieftinirilor. Cât mai costă metrul pătrat în marile oraşe. Timişoara este singurul oraş mare din România unde preţul mediu al locuinţelor a crescut anul trecut, în condiţiile în care în Bucureşti s-a înregistrat cea mai mare scădere, astfel că per ansamblu apartamentele s-au ieftinit cu 8,2%, potrivit unui studiu al imobiliare.ro, realizat în şase oraşe.

Oferte imobiliare în Banatul Sârbesc: case la preţuri de la 2.000 de euro. Zeci de case din provincia Voivodina (Banatul Sârbesc), acolo unde mai trăiesc peste 30.000 de români, sunt scoase la vânzare la preţuri pornind de la 2.000 de euro. Locuinţele, unele în stare deficitară, altele funcţionale, sunt puse în vânzare la pachet cu terenuri ce depăşesc chiar şi 1.500 de metri pătraţi. În ciuda ofertei generoase, cumpărătorii întârzie să apară.

Locuinţele ANL pot fi cumpărate prin credite de la Intesa Sanpaolo Bank. Locuinţele finalizate prin programul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) „Locuinţe pentru tineri, destinate închirierii“ pot fi achiziţionate prin credite ipotecare, inclusiv „Prima Casă“, contractate de la Intesa Sanpaolo Bank, în urma încheierii unei convenţii între bancă şi Agenţie.

Leii de la „Prima Casă“ sperie piaţa imobiliară. Cum au evoluat preţurile locuinţelor în acest an.La două luni după anunţul că statul va acorda garanţii doar în monedă naţională, solicitările au scăzut dramatic, iar băncile au ieşit cu alternative în valută.