Războiul resurselor. Uniunea Europeană dă în judecată China pentru taxele impuse pe 11 metale rare folosite în baterii, electronice şi industrie

Uniunea Europeană (UE) a iniţiat o acţiune legală împotriva Chinei la Organizaţia Mondială a Comerţului din cauza restricţiilor pe care aceasta le-a impus asupra exporturilor pentru 11 metale şi minereuri rare folosite îndeosebi în producerea bateriilor pentru electronice, în realizarea de circuite electrice, dar şi în industria vopselurilor şi maselor plastice.

Cele 11 materiale sunt grafit, cobalt, cupru, plumb, crom, magneziu, talc, tantalum, antimoniu, indiu şi cositor. Pentru acestea, China a impus taxe de export, ca şi cote pentru cinci dintre ele, respectiv pentru antimoniu, indiu, magneziu, talc şi cositor.

UE afirmă că cele 11 metale şi minereuri rare se află printre cele 20 care sunt critice pentru economia europeană. Iar China este cel mai mare producător pentru aproape toate cele 20.

Vorbind în faţa reporterilor la o întânire cu reprezentanţii SUA, Cecilia Malmstrom – comisarul european pentru Comerţ, a afirmat că restricţiile avantajează industria chineză şi deformează preţurile globale pentru o serie de materii prime esenţiale. Mai departe, acest lucru duce la slăbirea competitivităţii industriilor europene care depinde de ele.

Iar UE „nu va sta cu mâinile încrucişate văzând cum producătorii şi consumatorii sunt loviţi de practici comerciale necinstite“, a mai spus ea, completând că o acţiune comună UE-SUA va motiva China să îşi schimbe această politică.

Ministerul Comerţului din China a respins acuzaţiile europene, afirmând că acestea sunt în linie cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi vizează protecţia mediului.

Acţiunea UE vine în condiţiile în care Comisia Europeană trebuie să acorde Chinei statut de economie de piaţă până la finele acestui an. Acordarea acestui statut ar duce la scăderea tarifelor de import din China pe toate sectoarele economice. Însă o serie de industrii au solicitat autorităţilor de la Bruxelles să nu facă acest lucru, pentru a proteja piaţa internă europeană de produsele ieftine din China, realizat cu ajutorul subvenţiilor masive ale Beijingului. Principalul sector lovit de importurile din China îl reprezintă oţelul, acesta fiind un punct fierbinte pe agenda discuţiilor cu China. UE cere statului asiatic să îşi reducă mai întâi supracapacităţile de producţie.

Pe de altă parte, Malmstrom a insistat că acţiunea la Organizaţia Mondială a Comerţului este total separată de discuţiile privind statutul de economie de piaţă acordat Chinei.

Atât oficialii europeni, cât şi cei americani au afirmat că Beijingul poate proteja mediul mult mai eficient prin intermediul altor măsuri, care să nu afecteze comerţul.

Exporturile chineze ale acestor metale şi minereuri rare se ridică la 1,2 miliarde de euro anual, din care o cincime ajung în Europa. Eliminarea taxelor de export ar duce la o creştere cu 9% a cantităţilor livrate către Europa, procentul putând fi şi mai mare dacă alte măsuri sunt luate.

Acţiunea UE la Organizaţia Mondială a Comerţului vine după ce blocul comunitar a mai avut succes în privinţa altor acţiuni, vizând bauxita şi zincul.

Totuşi, o sentinţă a organismului internaţional va putea fi luată în 2-3 ani. China este un suporter puternic al regulilor mondiale privind comerţul, iar în cazurile precedente s-a supus deciziilor instituţiei.

Consultările formale dintre UE şi China vor fi realizate în paralel cu o procedură similară demarată de Washington. Dacă UE nu va fi mulţumită cu rezultatul, atunci va putea cere Organizaţiei Mondiale a Comerţului să instituie un panel care să dea o decizie.