Războiul petrolului: Rusia acuză Arabia Saudită că a destabilizat piaţa ţiţeiului. Moscova termină fondurile de rezervă într-un an

Arabia Saudită a destabilizat piaţa globală a petrolului prin creşterea producţiei, a acuzat, luni, ministrul Energiei din Rusia, Alexandr Novak.

„Arabia Saudită şi-a majorat anul acesta producţia cu 1,5 milioane de barili pe zi, destabilizând situaţia din piaţă“, a spus Novak, potrivit agenţiei TASS, preluată de Reuters.

Rusia şi Arabia Saudită produc fiecare peste 10 milioane de barili pe zi, iar producţia mare a contribuit la un exces de petrol pe piaţa globală, împingând în jos preţul.

Cele două ţări au pompat petrol la niveluri record în acest an, în încercarea de a obţine şi de a păstra cote de piaţă înainte ca Iranul să crească semnificativ exporturile în 2016, când analiştii anticipează că vor fi relaxate sancţiunile impuse ţării din cauza programului nuclear, scrie Wall Street Journal.

În aproape fiecare zi din acest an, cantitatea de petrol disponibilă la nivel global a depăşit cu peste 1 milion de barili cererea, potrivit publicaţiei americane.

Ţiţeiul Brent se tranzacţiona luni la 37,58 dolari pe baril, în scădere cu 31 de cenţi, în timp ce cotaţia petrolului pe piaţa americană se afla în scădere cu 47 de cenţi, la 37,63 dolari pe baril.

Cele două state se confruntă pe mai multe planuri, nu doar în privinţa petrolului, ci şi a Siriei: în timp ce saudiţii sprijină rebelii moderaţi, Rusia sprijină regimul preşedintelui Bashar al Assad. De asemenea, Rusia sprijină Iranul, adversar tradiţional al saudiţilor şi vinde armament şi echipamente militare Teheranului.

Ruşii au ajuns la fundul sacului

Ţările din OPEC au refuzat să scadă producţia pentru a susţine preţul în contextul intrării pe piaţă a petrolului produs din şisturi în SUA. Decizia OPEC a fost susţinută în principal de Arabia Saudită şi alte câteva state din zona Golfului Persic, în timp ce mai multe alte ţări membre ale organizaţiei nu-şi permit să reducă producţia întrucât depind de veniturile pe care aceasta le generează.

Preţul scăzut al petrolului a afectat puternic state precum Rusia, Venezuela şi Nigeria, care depind de exporturile de petrol pentru o parte semnificativă a veniturilor bugetare, în timp ce ţările bogate din Golf au apelat la rezervele financiare constituite în anii anteriori.

Şi Rusia are două astfel de fonduri de rezervă constituite cu banii din petrol, dar unul dintre acestea este deja alocat, în vreme ce al doilea, este folosit de Guvern pentru acoperirea deficitului bugetar. Din cauza sancţiunilor şi a preţului petrolului, însă, Rusia va epuiza banii din acest fond spre finele anului următor, potrivit lui Anton Siluanov, ministrul de Finanţe, după ce o gaură de 41 de miliarde de dolari va fi acoperită în acest an din aceeaşi sursă.

Bugetul pe anul viitor al Rusiei, semnat de preşedintele Vladimir Putin pe 15 decembrie, se bazează pe o cotaţie de 50 de dolari pe baril a ţiţeiului, dar acum se află la niveluri mult mai mici. Produsul Intern Brut (PIB) al Rusiei este estimat în anul 2016 la 1,15 trilioane de dolari, iar Ministerul de Finanţe de la Moscova a calculat o limită de deficit de 3% din PIB. La o cotaţie a barilului de 50 de dolari, deficitul ar fi de 14,4 miliarde de dolari, dar la o cotaţie de 40 de dolari pe baril, deficitul urcă la 21,7 miliarde de dolari, potrivit The Moscow Times.

Anterior, oficialii de la Moscova au afirmat că nu vor reduce producţia de ţiţei nici dacă preţul va atinge 20 de dolari pe baril.

Iranul şi dolarul

Acordul marilor puteri occidentale cu Iranul în privinţa programului său nuclear a dus, la rândul său, la scăderea cotaţiilor petrolului, oficialii de la Teheran declarând anterior că creşte rapid producţia deoarece costurile de producţie sunt mici. Acest lucru a provocat un val de temeri pe motiv că ridicarea sancţiunilor va permite Iranului să invadeze piaţa cu petrol ieftin.

În fine, un alt motiv pentru care preţul ţiţeiului scade este recenta creştere a dobânzii-cheie de către Rezerva Federală, banca centrală a SUA. Majorarea dobânzii duce automat la aprecierea dolarului american şi, concomitent, scăderea cotaţiilor pentru materiile prime tranzacţionate în dolari, între care petrolul şi aurul.