Franţa vrea ca UE să ia măsuri pentru devalorizarea euro

Devalorizarea euro a fost o măsură propusă şi la apogeul crizei economice din 2010-2011, dar nemţii s-au opus categoric

Noul premier francez a anunţat că va cere o măsuri coordonate la nivelul UE pentru a devaloriza moneda unică europeană, o măsură care ar oferi un avantaj exportatorilor europeni, dar care pune în pericol pactul comercial pe care UE vrea să-l încheie cu Statele Unite ale Americii.

Manuel Valls, noul premier al Franţei, a anunţat marţi că poziţia guvernului pe care îl conduce şi a preşedintelui Franţei este că Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri coordonate pentru a devaloriza euro, despre care spune că are o valoare prea mare. 

Anunţul lui Valls a fost făcut ca parte a campaniei pentru europarlamentare a Partidului Socialist din care face parte, promiţând că măsura va va face parte dintre politică monetară mai activă „pentru că nivelul euro este prea ridicat”, transmite „Financial Times”. 

„Aceasta va fi poziţia Franţei atunci când vor începe negocierile din Parlamentul European”, a precizat Valls. 

Poziţia Franţei o aduce încă o dată pe o poziţie contrară celei a Germaniei, care a refuzat până acum adoptarea unei politici monetare la nivelul Băncii Centrale Europene, chiar şi la apogeul crizei economice care a lovit UE. 

În plus, Franţa s-a numărat printre criticii acestei strategii atunci când a fost aplicată de China, în 2010-2011, care şi-a devalorizat masiv moneda naţională, yuanul, pentru a-şi impulsiona exporturile. 

Anunţul făcut de Valls pune în pericol şi încheierea tratatului de liber-schimb pe care UE intenţionează să-l semneze cu SUA cât mai curând. Acordul de liber schimb pe care liderii americani şi europeni vor să-l încheie va ajuta cele două blocuri vestice să lupte cu produsele ieftine importate din Asia. Mişcarea vine la mai bine de trei ani de când SUA şi UE au demarat procese ferme pentru descurajarea importurilor din China. De cealaltă parte, Beijingul se coalizează cu Rusia, cu care a încheiat mai multe parteneriate strategice.

Negocierile pentru acest pact au început încă din prima parte a anului 2013, însă un acord de o asemenea amploare se finalizează după ani întregi de tratative. Practic, acordul va însemna renunţarea la taxele vamale fie complet, fie pentru o gamă de produse stabilită de părţi. Atât europenii cât şi americanii îşi doresc ca pactul să includă toate schimburile bilaterale. Pentru ca asta să fie posibil, ambele părţi ar trebui să reglementeze mult mai strict condiţiile în care acordă subvenţii, ajungând la un cadru comun pentru a se asigura că nu există companii care beneficiază de ajutoare de la stat care să le ofere astfel un avanjat injust în faţa rivalilor.

Francezii şi-au exprimat însă de la bun început nemulţumirea faţă de aceste planuri. Ei au cerut în repetate rânduri excepţii pentru industria cinemattografică, muzicală şi artistică, motivând că artiştii francezi nu pot face faţă competiţiei de la Hollywood. 

Practic, francezii vor să se asigure că, în acest fel, nu vor pierde beneficiile acordate la nivel mondial acestor industrii - subvenţii, deduceri fiscale sau scutirea de la plata unor impozite. 

Aceste beneficii au fost agreate la nivel internaţional pentru a proteja micii producători locali de giganţii din SUA. Preşedintele Francois Hollande a anunţat deja că menţinerea acestui sistem va constitui o „linie roşie” de care nu va trece atunci când vor începe negocierile pentru pactul de liber schimb. 

Principalii parteneri comerciali ai Chinei (mld. dolari) | Create Infographics

„Poziţia noastră este clară. Dacă sectorul audio-vizual nu va fi exclus, atunci nu va exista mandat pentru începerea negocierilor”, a declarat un oficial francez pentru „Financial Times”. Pentru ca oficialii UE să poată începe negocierile cu partea americană au nevoie de acordul tuturor statelor comunitare. 

Eforturile pentru finalizarea acestui tratat comercial vin pe fondul unei intensificări semnificative a tensiunilor dintre UE şi China în ceea ce priveşte activităţile de import-export. 

Noul pact de liber schimb ar urma să acopere toate aceste activităţi şi o gamă cât mai amplă de produse şi bunuri, inclusiv sectorul audio-vizual, lăsând totodată deschisă posibilitatea de a exclude anumite domenii-cheie. 

O astfel de înţelegere implică şi stabilirea unui barem tarifar, prin care entităţile semnatare se angajează să nu intre una pe piaţa celeilalte cu bunuri sub preţurile oferite de producătorii autohtoni.

Discuţiile pentru finalizarea unui astfel de acord durează, de regulă, mai mulţi ani, dar faptul că UE şi SUA au un inamic comun urgentează negocierile. În 2011, Congresul SUA a început dezbaterile pentru promulgarea unei legi care să permită firmelor americane să ceară despăgubiri în cazul în care pot dovedi că au înregistrat pierderi din cauza cursului de schimb slab pe care Beijingul îl menţine forţat pentru yuan, moneda naţională, ceea ce reprezintă un atu important în exporturi.

În prezent, SUA şi China au mai multe procese una împotriva celeilalte la Organizaţia Mondială a Comerţului. 

Principalii parteneri comerciali ai SUA (mld. dolari) | Infographics