Fără Ucraina, nu există gaz rusesc în Europa. România este deja aproape independentă de Rusia în privinţa gazului, dacă închide câteva centrale

Fără Ucraina, nu există gaz rusesc în Europa. România este deja aproape independentă de Rusia în privinţa gazului, dacă închide câteva centrale

Gazprom a întrerupt azi livrările de gaze, Naftogaz are stocuri până în decembrie    FOTO Reuters

Rusia a sistat furnizarea de gaze naturale către Ucraina, însă Naftogaz are 14 miliarde de metri cubi de gaze stocate, îndeajuns pentru a a-şi suţine nevoile până în luna decembrie. Acest lucru înseamnă că exact în sezonul rece Ucraina va rămâne fără gaze, ceea ce o va forţa, cel mai probabil, să absoarbă din cantităţile celorlalte state, aşa cum a mai făcut anterior.

Europa consumă anual circa 400 de miliarde de metri cubi de gaze, din care importă 250 de miliarde. Din această cantitate, o treime provin din Rusia, iar restul sosesc din Norvegia, Algeria sau din alte state ale lumii, prin intermediul terminalelor de gaze natural lichefiat din Spania. De asemenea, Olanda produce mari cantităţi, astfel că Vestul Europei este aproape sigur că nu vor fi probleme cu alimentarea.
 
Pe de altă parte, Estul Europei se află într-o situaţie mult mai grea, fiind dependent de o singură sursă, respectiv Gazprom. Cea mai mare parte a gazelor ruse folosite de Europa ajung la consumatori tranzitând Ucraina, aproximativ 15% din gazele naturale consumate în Europa trecând pe la vecinii noştri. O alta parte străbate Belarus, în vreme ce o nouă rută, pe sub Marea Baltică, este folosită de la punerea în funcţiune a gazoductului Nord Stream, realizat de către Gazprom împreună cu nemţii de la E.ON şi olandezii de la Gasunie.
 
UE are deja două treimi din stocurile necesare pentru iarnă
 
Uniunea Europeană şi-a constituit aproape două treimi din stocurile de gaz pentru iarnă, dar unele ţări precum Ungaria, Franţa şi Croaţia au rezerve mai scăzute, potrivit operatorilor europeni, relatează AFP. Potrivit datelor actualizate zilnic de Gas Infrastructure Europe (GIE), UE dispunea de rezerve de 51,912 miliarde de metri cubi de gaz luni, în momentul în care Rusia a anunţat că încetează aprovizionarea Ucrainei. Unele ţări sunt mai expuse decât altele la perturbarea aprovizionării cu gaz, precum Ungaria, care nu şi-a constituit decât 26,02 la sută din rezerve (1,605 miliarde de metri cubi), Franţa cu 44,58 la sută (5,654 miliarde) şi Croaţia cu 51,03 la sută (282 de miliarde).
Bulgaria şi Austria sunt cele două ţări cu rezerve peste media europeană, cu 63,87 la sută şi, respectiv, 62,33 la sută din stocurile prevăzute. De asemenea, Spania are rezerve de 92%, Olanda - 79%, Danemarca – 77%, Portugalia – 72%, Germania – 74%, Cehia – 73% şi Belgia – 71,8%.
 
România, ferită de manevrele Gazprom
 
România are acum în depozite 1,4 miliarde de metri cubi de gaze, faţă de un necesar de 1,6 miliarde. Autorităţile vor să crească stocurile chiar până la un nivel de 2 miliarde de metri cubi. „Necesarul estimat de ANRE pentru depozite pentru anul acesta este de 1,6 miliarde de metri cubi. În momentul de faţă avem în depozite 1,35 de miliarde de metri cubi şi ne propunem, pentru a avea o abordare prudentă, să atingem un nivel de stocare de peste 2 miliarde de metri cubi“, a precizat astăzi Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.
În acest moment, producţia internă depăşeşte cu 50% consumul, şi urmează lunile de vară, când consumul de gaze scade sezonier.
Rezervele de gaz sunt constituite în fiecare între 1 aprilie şi 1 noiembrie, perioadă în care consumul este mai scăzut. România importă anual 20% din consum, restul fiind produs în cantităţi aproape egale de către Petrom şi Romgaz. Un al treilea mic producător este Amromco.
 
În caz de necesitate, România poate opri marii consumatori de gaze, precum combinatele chimice Azomureş şi cele deţinute de către grupul InterAgro, dar şi o serie de termocentrale care funcţionează pe gaze naturale, respectiv centrala Petrom de la Brazi, centrala Iernut a Romgaz. De asemenea, centralalele pe cogenerare – care produc în acelaşi timp şi electricitate şi apă caldă, potr fi trecute pe păcură. În această categorie intra centralele Elcen din Bucureşti şi CET-urile din marile oraşe.
 
În România intră gaze ruseşti dinspre Ucraina prin două puncte: pe la Isaccea – judeţul Tulcea şi Medieşul Aurit – judeţul Satu Mare.
 
Cum jonglează ruşii cu cifrele după plac
 
Rusia a oferit Ucrainei gaze la un preţ de 385 de dolari pe mia de metri cubi, însă Comisia Europeană a sfătuit Ucraina să ceară 385 de dolari pe gazele livrate iarna şi 300 de dolari vara, astfel încât media să fie 326 de dolari, cât media europeană. Preţul e oricum mai mare faţă de cei 268 de dolari pe mia de metri cubi oferiţi de Rusia în toamnă Ucrainei pentru a abandona semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană.
Gazprom a mai anunţat că Ucraina nu şi-a plătit datoria de 4,5 miliarde de dolari, în vreme ce Naftogaz a reclamat la Curtea de Arbitraj de la Stockholm faptul că Gazprom a facturat nejustificat 6 miliarde de dolari din 2010 încoace.
 
Mai puteţi citi:
 
 
citeste totul despre: