Războiul gazelor, faza pe procese. Ruşii sistează livrările de gaze, ucrainenii cer despăgubiri, UE avertizează că ar putea rămâne în frig la iarnă

Gazprom, compania care deţine monopol asupra gazelor naturale din Rusia, a dat compania ucraineană Naftogaz în judecată la Curtea Internaţională de Arbitraj. FOTO Reuters

Moscova a sistat în această dimineaţă livrările de gaze către Ucraina din cauza unei datorii de peste 1,5 miliarde de dolari, acţionând în judecată Kievul la Curtea Internaţională de Arbitraj pentru 4,5 miliarde de dolari. În schimb, Kievul a anunţat că dă în judecată Gazpromul, căruia îi cere înapoi 6 miliarde de dolari. În acelaşi timp, UE avertizează că s-ar putea confrunta cu un deficit de gaze la iarnă.

Disputa care riscă să lase încă o dată Europa fără gazele naturale din Rusia, principalul său furnizor extern, a intrat într-o nouă fază. După ce Moscova a anunţat în această dimineaţă că sistează exporturile de gaze către Ucraina din cauza datoriilor acesteia, Kievul a răspuns anunţând că a dat în judecată Gazpromul, compania naţională de gaze a Rusiei, la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm. 

La scurt timp, comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, a avertizat asupra riscului unei penurii de gaze în această iarnă pentru Europa.

„Săptămânile care vor veni nu vor fi problematice, vom primi volume (obişnuite) de gaz”, a declarat Oettinger, dar dacă Ucraina extrage din rezerve, „vom avea o problemă în cazul unei ierni aspre”.

Gazele ruseşti continuă să tranziteze Ucraina pentru a ajunge în Europa, au confirmat guvernanţii de la Kiev, în ciuda suspendării livrărilor pentru Ucraina. În acest context, cresc temerile că ucrainenii ar putea decide să închidă gazoductele care trec pe teritoriul său, declanşând o nouă criză a gazelor precum cea din ianuarie 2009, iscată tot de tensiunile dintre Ucraina şi Rusia. 

Ucrainenii cer reanalizarea contractelor cu Gazprom, care i-ar fi suprataxat din 2010 încoace, motiv pentru care Kievul cere acum recuperarea a nu mai puţin de şase miliarde de dolari, transmite agenţia de ştiri ITAR-TASS. 

Tot în această dimineaţă, şi ruşii au chemat Ucraina la Curtea de Arbitraj, pentru a încerca să recupereze o datorie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari pentru gazele naturale livrate. În total, ruşii cereau ucrainenilor 4,5 miliarde de dolari - datoria, dobânzi şi daune. 

„Gazprom a apelat la Curtea Internţională de Arbitraj cu un proces împotriva Naftogaz pentru a recupera o datorie în valoare de 4,5 miliarde de dolari, generată de nerespectarea clauzelor contractuale semnate la 19 ianuarie 2009 privind cumpărarea şi vânzarea de gaze în perioada 2009-2019”, anunţă Gazprom. 

Din aprilie, ruşii au intensificat presiunile asupra Ucrainei şi asupra Europei, ameninţând că vor întrerupe livrările de gaze facă Ucraina nu-şi achită datoriile cu o valoare mai mare de un miliard de dolari. Vineri, Ucraina a achitat o tranşă de 786 de milioane de dolari, iar comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a repetat că Ucraina îşi poate achita complet datoriile, iar asta în termen scurt, cu condiţia ca Rusia să accepte acelaşi preţ pe care-l practica înainte de majorarea din aprilie. 

Rusia a scumpit gazele livrate Kievului cu 80%, ca urmare a înlăturare de la putere a regimului pro-rus condus de Viktor Ianukovici. Înainte, Gazprom vindea Ucrainei gaze cu 268,5 dolari pe mia de metri cubi. La 1 aprilie, tariful a fost majorat brusc cu 30%, la 383,5 dolari pe mia de metri cubi. 

A urmat o altă scumpire la scurt timp, tariful cerut acum - şi retroactiv, pentru aprilie şi mai - fiind de 485 dolari pe mia de metri cubi. 

Ucrainenii au reuşit până acum să ajungă la o înţelegere cu Slovacia pentru a folosi un gazoduct abandonat, prin care ar urma să ajungă gaze naturale din Europa Centrală în Ucraina. Kievul face eforturi pentru a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti, însă ţările europene se tem să nu-şi pună în pericol propriile contracte cu Rusia. Până la urmă, ucrainenii vor primi gaze ruseşti, dar din Europa Centrală.

Companiile Eustream din Slovacia şi Ukrtransgaz au semnat un acord prin care permit ucrainenilor să folosească un gazoduct slovac abandonat, prin care Kievul ar urma să primească gaze din Europa Centrală. Este vorba despre „inversarea fluxul de gaze” pe teritoriul Ucrainei, surplusul de gaze naturale din Europa Centrală urmând să curgă către est, în Ucraina, şi nu către vest, aşa cum se întâmpla până acum. 

Fluxul invers este folosit deja pentru a trimite Ucrainei gaze prin Polonia şi Ungaria, iar Bruxelles-ul speră că acest sistem ar putea asigura Ucrainei până la 17 miliarde de metri cubi anual, adică aproximativ 30% din consumul total al ţării. În prezent, ucrainenii cumpără de la ruşi jumătate din cantitatea de gaze pe care o folosesc. 

Ucraina a cerut Slovaciei să faciliteze fluxul invers şi mai mult, adică să inverseze cursul gazoductului prin care Rusia livrează gaze Europei de Vest, însă slovacii au refuzat să facă asta, de teama de a nu-şi încălca propriile contracte cu ruşii. La rândul lor, slovacii importă aproximativ 60% din necesarul de gaze de la ruşi. 

Ucraina cere Uniunii Europene organizare sistemului de flux invers de mai bine de un an. Acordul semnat acum este însă doar un prim pas timid în acest sens, ridicând întrebări asupra determinării Bruxelles-ului de a ajuta Ucraina să scape de dominaţia gazelor ruseşti. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/ucraina-legat-de-rusia-prin-livr-rile-de-gaze" target="_blank">View the story "Ucraina, legată de Rusia prin livrările de gaze" on Storify</a>]