Guvernul SUA, dat în judecată de investitorii privaţi ai Fannie Mae şi Freddie Mac. Aceştia cer daune de 41 de miliarde de dolari

Investitorii privaţi ai giganţilor imobiliari Fannie Mae şi Freddie Mac au dat în judecată statul american, contestând naţionalizarea efectuată în 2008 şi cerând daune totale de 41 de miliarde de dolari.

Aceştia argumentează că, deşi benefică pentru bunăstarea economică a naţiunii, naţionalizarea a distrus valoarea acţiunilor comune şi preferenţiale deţinute de ceilalţi acţionari. Printre cei care au depus acţiunea în instanţă se află un fond de pensii al poliţiei din Austin şi banca Washington Federal din Seattle, scrie The Street.com.

Fannie Mae şi Freddie Mac au fost naţionalizate de către fostul preşedinte George Bush Jr. Trezoreria SUA deţine titluri preferenţiale de 189,4 miliarde de dolari iar din 2008 încoace toate dividendele pentru restul claselor de acţiuni au fost suspendate.

Revenirea pieţei imobiliare a generat profituri uriaşe

Problema e că cei doi coloşi au generat profituri imense în ultimii ani: Fannie Mae a făcut anul trecut 17,2 miliarde de dolari, mai mult decât General Electric, Wal-Mart  şi Berkshire Hathaway. Freddie a generat 11 miliarde. 

În primul trimestru din acest an, Fannie Mae a raportat un profit operational de 8,1 miliarde de dolari, în vreme ce Freddie Mac a scos 4,5 miliarde. Problema o constituie faptul că Fannie Mae a anunţat în data de 9 mai că Trezoreria SUA va primi un dividend de 59,5 miliarde de dolari, în timp ce Freddie Mac va înapoia statului 7 miliarde de dolari.

Adunând tot cât au plătit până acum la aceste sume, reiese că SUA vor fi primit dividende totalizând 131,6 miliarde de dolari la o investiţie de 189,4 miliarde.

Or, investitorilor nu le convine acest lucru.

Rol critic în economie

Cei doi giganţi joacă un rol critic în finanţarea ipotecilor imobiliare, având împreună credite şi obligaţiuni garantate imobiliar care totalizează 5,2 trilioane de dolari. 

Fondurile speculative Paulson & Co şi Perry Capital, care au investit în acţiuni preferenţiale, au făcut lobby pe lângă Congres şi preşedintele Barack Obama pentru ca cele două companii să redevină independente.

Un proiect de lege din Congres prevede dizolvarea celor două unităţi în cinci ani.