Ultimul cartuş. Isărescu cere băncilor planuri de negociere cu clienţii, în speranţa că legea dării în plată va fi adoptată cu amendamentele BNR

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Banca Naţională a României (BNR) bate în retragere în privinţa legii dării în plată, prin care românii cu credite pot ceda locuinţele cu care au garantat împrumuturile fără a mai rămâne datori cu altceva. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, recomandă băncilor să amâne executările silite şi să vină cu planuri transparente de negociere cu clienţii.

Aceasta este ultima concesie făcută de către banca centrală, în încercarea de a bloca adoptarea proiectului de lege în forma actuală. Reamintim, legea dării în plată a fost adoptată în Senat în unanimitate, dar membrii Camerei Superioare au introdus un prag de 150.000 de euro pentru credite. Proiectul a ajuns acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional, şi va fi dezbătut săptămâna viitoare în Comisia Juridică.

BNR vrea restrângerea ariei de aplicare a legii

Isărescu a cerut din nou modificări la legea dării în plată, respectiv introducerea de criterii sociale, dar şi excluderea programului „Prima Casă“. Astfel, ar trebui avuţi în vedere consumatorii care deţin o singură locuinţă, care este şi domiciliul acestora, iar valoarea creditului nu depăşeşte „un prag rezonabil“.

De asemenea, situaţia financiară a clienţilor este depreciată în mod semnificativ faţă de momentul încheierii contractului. Isărescu a afirmat că acest lucru ar trebui măsurat printr-un grad de îndatorare „împovărător“ raportat la venituri, dar nu a detaliat ce înseamnă acest lucru. Un amendament prin care se limita rata la 65% din venituri a fost respins de curând în comisiile de specialitate din Senat.

În fine, Isărescu a precizat ca ultimă condiţie de dare în plată faptul că cei cu probleme au încercat să negocieze cu băncile şi nu au ajuns la niciun rezultat.

Condiţii pentru bănci

BNR propune însă o serie de obligaţii pentru bănci, care ar putea fi introduse în lege, respectiv planuri de negociere transparente cu clienţii, a căror urmărire să fie raportată periodic băncii centrale, urmând ca executarea silită să fie doar ultima soluţie.

„Pentru a trece de la ceea ce noi facem şi în prezent, constrângere morală, la instrumente mai constrângătoare, în concordanţă cu Codul Civil şi cu legile bancare existente de 25 de ani, şi nu în dauna legislaţiei bancare (legea privind darea în plată - n.r.), poate să prevadă reglementări prin care băncile să fie obligate să construiască parteneriate de bună credinţă cu debitorii despre care am vorbit. Aceste măsuri vor cuprinde cel puţin următoarele obligaţii pentru bănci, care pot să fie prevăzute în lege: să elaboreze planuri de negociere transparente, în care luarea în considerare a executărilor silite să fie o soluţie de ultim resort, băncile să raporteze Băncii Naţionale planurile de negociere şi stadiul negocierilor cu clienţii“, a mai declarat guvernatorul BNR.

Cadoul otrăvit

Pe de altă parte, Isărescu cere ca darea în plată să rămână un mecanism voluntar, agreat între creditor şi debitor, ceea ce înseamnă că aceasta nu ar trebui să fie obligatorie, aşa cum specifică proiectul de lege.

Oficialul a făcut referire la o serie de prevederi din Codul Civil, dar şi din legislaţia europeană. Guvernatorul BNR a amintit, astfel, că, la articolul 1271, Codul Civil arată că instanţa de judecată poate dispune renegocierea contractului, în anumite condiţii. „În ipoteza în care, pe parcursul derulării contractului situaţia uneia dintre părţi se modifică, aceasta renegociază în bună înţelegere cu cealaltă parte, nu impus. Acest principiu este consacrat expres, sub formă generală, în Codul Civil, potrivit căruia contractul se închide prin simplu acord, dacă legea nu impune altceva“, a declarat Isărescu.

Prezent la acelaşi eveniment, şi premierul Dacian Cioloş a afirmat că legea trebuie să îi ajute pe cei cu probleme, dar să nu afecteze programul „Prima Casă“ sau să blocheze accesul tinerilor la locuinţe. „Iau şi eu exemplul legii dării în plată. Trebuie să-i ajutăm pe cei în nevoie, dar nu trebuie să decredibilizăm programe care s-au dovedit bune sau să restricţionăm accesul tinerilor la case“, a spus premierul.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite