Studiu: Jumătate dintre români percep riscuri financiare mai mari datorate noului context geopolitic şi economic

Jumătate dintre români care au participat la un studiu realizat de Erste Asset Management împreună cu compania de cercetări de marketing D&D Research au declarat că percep riscuri financiare mai mari datorate noului context geopolitic şi economic

Erste Asset Management prezintă rezultatele unui studiu realizat împreună cu compania de cercetări de marketing D&D Research. Studiul expune relaţia pe care o au românii cu surplusul financiar, dar şi modul în care aceştia se raportează la instrumentele de economisire şi investiţii. 

Cercetarea arată creşterea apetitului investiţional pentru menţinerea stabilităţii financiare prin fonduri de investiţii (26%, +10% faţă de 2018), aur sau obiecte de valoare (23%, +11% faţă de 2018), prin diversificarea mijloacelor de economisire sau investire (23%, +12% faţă de 2018) sau prin investiţii în criptomonede (+15%).

Cea de-a treia ediţie a studiului Erste Asset Management şi comparaţia cu ultimul studiu realizat de companie în 2018 scoate în evidenţă o creştere a apetitului investiţional al românilor, chiar dacă 1 din 2 participanţi la studiu percep riscuri mari sau foarte mari, asociate cu efectele locale ale crizei financiare, cu lipsa stabilităţii locului de muncă şi cu recesiunea internaţională în ansamblu. Aceste riscuri resimţite au determinat doar o uşoară creştere pe componenta de economisire prin păstrarea banilor într-un cont (44,2%, în creştere cu 3% faţă de 2018) sau în numerar, acasă (30%, în creştere cu 1%), în timp ce produsele de investiţii sunt din ce în ce mai apreciate atunci când vine vorba de menţinerea stabilităţii financiare. 

„Studiul este un demers iniţiat de Erste Asset Management împreuna cu D&D Research şi alţi parteneri încă din 2016. Am decis să îl transformăm într-un exerciţiu de continuitate, reiterându-l în 2018 şi, recent, între finalul anului 2021 şi primul trimestru al lui 2022, perioadă marcată de tulburările economice şi sociale aduse de războiul din Ucraina, dar şi de accelerarea inflaţiei. Pentru noi, ca asset manageri, este foarte important să înţelegem atât poza relaţiei cu surplusul financiar, cât şi evoluţia sa în timp. În plus, ştim că subiectul fondurilor de investiţii este unul mai dificil de abordat, însă datele din studiu ne arată semnale clare de progres şi de diversificare de portofoliu, ceea ce ne bucură.

De asemenea, rămâne valabilă discrepanţa majoră de încredere, cunoştinţe şi înţelegere între cei care sunt deja utilizatori ai fondurilor şi cei care nu sunt. Însă, la Erste Asset Management, credem că fondurile de investiţii sunt una dintre cele mai ”democratice” forme de a investi, fiind accesibile oricui”, a declarat Horia Braun Erdei, Director General al S.A.I. Erste Asset Management S.A.

Studiul este relevant pentru piaţa de administrare a activelor financiare întrucât se concentrează pe segmentele populaţiei care sunt deja familiarizate cu produsele  de economisire şi de investiţie, urmărind evoluţia în timp a percepţiilor şi atitudinilor privind gestionarea surplusului financiar, a folosirii instrumentele financiare şi a gradului de cunoaştere al acestora.

“Trei lucruri din acest studiu mi-au atras atenţia în mod particular. Primul este legat de creşterea considerabilă a deschiderii românilor către a folosi tot felul de activităţi sau instrumente financiare pentru a îşi creşte veniturile sau diversifica sursele acestora. Prin comparaţie cu ediţia precedentă a studiului, un număr semnificativ mai mare dintre aceştia au adoptat comportamente de tip investiţional, de a-şi «ţine banii în mişcare» sau «de a pune banii la muncă». Al doilea vizează interesul foarte ridicat, aproape de fascinaţie, pentru criptomonede, această tendinţă fiind relativ distribuită între segmentele populaţiei. Cel de-al treilea se referă la creşterea considerabilă a nivelului de educaţie financiară în rândul anumitor segmente de populaţie”, a declarat Dan Petre, coordonatorul studiului realizat de D&D Research.

În ceea ce priveşte metodele preferate de păstrare a banilor, aproximativ 26% (faţă de 18,8% în 2018) dintre participanţii la studiu şi-ar direcţiona surplusul de bani către fonduri de investiţii în timp ce mai mult de jumătate (54%, -8,4% faţă de 2018) ar ţine banii într-un cont bancar. Studiul arată că în ultimii trei ani au pierdut teren modalităţile preferate pentru folosirea surplusului de bani, aşa cum erau plata ratei la un credit imobiliar (-12%), plata ratei la credit luat pentru investiţia într-o afacere (-8%), pensia privată (-4%).

Respondenţii au menţionat că aleg investiţiile în fonduri de investiţii pentru stabilitate financiară după retragerea din activitatea profesională

Datele din cercetare, în ceea ce priveşte modalităţile de pregătire a situaţiei financiare după retragerea din viaţa profesională, arată o migrare către instrumente investiţionale complexe:

• 31% preferă fondurile de investiţii, cu o creştere de 8% în preferinţe faţă de 2018

• 26% aleg investiţiile sigure, aşa cum sunt aurul şi obligaţiunile de stat, în creştere cu 7% faţă de 2018

• 24% optează pentru tipurile de asigurări care acoperă şi pensia, în creştere cu 11% faţă de 2018

• 53% dintre respondenţi preferă economisirea într-un cont bancar comparativ cu 56% în 2018

• 38% aleg să investească în proprietăţi imobiliare, însă interesul pentru investiţiile în proprietăţi imobiliare a înregistrat cea mai mare scădere (-25%) faţă de rezultatele din 2018, când investiţiile imobiliare erau preferate de 63,6% dintre respondenţi

Un aspect important relevat de studiu este cel legat de predilecţia pentru fonduri de investiţii de către cei care au folosit deja aceste instrumente. Aceştia declară în proporţie de 90% că ar investi surplusul de bani în fonduri de investiţii pentru a-şi asigura stabilitatea financiară şi în proporţie de 94% consideră că investiţia în fonduri de investiţii este cea mai potrivită modalitate de garantare a stabilităţii financiare după încheierea vieţii profesionale. 

Experienţa şi consultanţa din partea experţilor, principalele criterii de selecţie pentru fondurile de investiţii

Din studiu reiese faptul că ideea de investiţie financiară a început să fie de interes pentru mai mulţi români, cu un accent deosebit pe nevoia de informare şi servicii financiare de calitate. Faţă de 2018, se constată un grad de cunoaştere mai mare în ceea ce priveşte diferenţele dintre produsele de economisire şi fondurile de investiţii, aproape jumătate dintre respondenţi considerând că fondurile de investiţii răspund nevoilor de protecţie financiară pe termen lung (50%) şi menţinerii stabilităţii traiului zilnic (47%). Totuşi, 82% consideră nu au suficiente informaţii despre fondurile de investiţii şi 56% consideră că nu au acces facil la astfel de informaţii.

Dacă 38% dintre respondenţi declară că nu se informează deloc despre ce presupun investiţiile în fonduri de investiţii, 34% dintre respondenţi declară că se informează apelând la consultanţii financiari, de regulă angajaţii băncilor cu care lucrează, pe fondul scăderii surselor de informare de tip word of mouth (prieteni, cunoştinţe) menţionate de 29% dintre respondenţi.

Principalele motive menţionate de participanţii la studiu pentru care nu au plasat bani în fonduri de investiţii se referă la faptul că nu au avut suficienţi bani (37%), că aceste produse nu li se potrivesc (22%) sau că nu au avut suficiente informaţii pe această temă (18%). 

De asemenea, datele din studiu arată că în alegerea unui partener de investiţii, românii au cea mai mare încredere în firme de consultanţă pentru investiţii (67%), în brokeri (66%), în societăţi de administrare a investiţiilor (65%) şi în bănci (65%).

Studiul a fost realizat de către compania D&D Research, cu o echipă condusă de Dan Petre, în perioada decembrie 2021 – aprilie 2022, pe un eşantion de 2.116 persoane, reprezentativ pentru mediul urban, cu vârste cupriunse între 18 şi 55 de ani, marja maximă de eroare la nivel naţional fiind de 5,2%. Scopul studiului a fost acela de a cunoaşte şi înţelege evoluţia percepţiilor şi atitudinilor privind economisirea şi investiţiile, ţinând cont de actualul context geopolotic, dar şi de temerile privind inflaţia la nivel mondial. Variaţiile prezentate se referă la rezultatele studiului realizat în 2018.