PSD promite triplarea pensiilor din 2021. Economiştii spun că e imposibil

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Mediafax
FOTO Mediafax

Pensia netă va ajunge la 4.256 lei în 2021, de la nivelul de 1.500 lei în 2016, a declaratliderul PSD, Liviu Dragnea, anunţând o accelerare accentuată a creşterii prognozate în Programul de Guvernare. Economiştii spun că oricât de seducătoare ar fi aceste promisiuni pentru pensionari, ele nu pot fi susţinute financiar.

Noua lege a pensiilor, care ar fi trebuit deja făcută publică,  aşa cum a promis ministrul Muncii Olguţa Vasilescu, va intra în dezbatere abia luna viitoare şi vizează printre altele aproape triplarea nivelului pensiilor din anul 2016.

„Să vă prezint câteva evoluţii: 2016 - punctul de pensie 871,1, în 2017- 1000 de lei, în 2018 l-am dus la 1100 de lei. 2019 - 1265 de lei, creştere 45,2%, 2020 - 1775, mai mult decât dublu decât 2016. Asta aducem în plus în acest mandat.  Pensia minimă va fi de 775 de lei din 2020.  Noi la legea asta am lucrat foarte mult, era gata mai demult, dar am zis să facem simulări.  O pensie brută de 1500 de lei în 2016, net lua 1.399 de lei, în 2020 va avea  3.049 de lei brut şi net 2944, va fi o creştere de 110% faţă de 2016. În 2021, cu formula din noua lege, brut va fi 4507 lei, 4256 lei net”, a declarat liderul PSD.

Economişti: Majorarea nu este sustenabilă

Anunţul lui Liviu Dragnea pare însă absolut incredibil pentru economişti.

„Nu este posibil aşa ceva! Cred că este o neînţelegere. Poate s-a referit la altceva. În 2-3 ani să triplezi pensia?! Nu e posibil! Oricât de populist ar fi, nu poate să spună că triplează pensiile. M-am uitat în Programul de Guvernare. În 2020, punctul de pensie ar urma să fie majorat la 1.400 lei, nu 1.775”, a declarat pentru „Adevărul” Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Contactat telefonic, Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiţştilor Financiar Bancari (AAFBR), a declarat pentru „Adevărul” că o astfel de majorare a pensiilor este nesustenabilă.

„Sunt mai multe elemente care arată că o astfel de măsură nu poate fi susţinută financiar. Pe de o parte, deficitul este foarte mare şi în creştere. Natalitatea este depăşită ca nivel de necesarul forţei de muncă active. În acest context, să promovezi o triplare a nivelului pensiilor, fără o strategie pe termen lung, nu poate fi sustenabil. Fie vor creşte veniturile, impunând taxe noi sau modificându-le pe cele vechi, fie eficientizează colectarea veniturilor publice, unde România stă foarte prost. E greu de crezut că se vor face minuni în direcţia asta. O astfel de măsură nu e sustenabilă”, a explicat Guda.

Cristian Păun: Sistemul public de pensii, falimentat de pensiile speciale

La rândul său, Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice, a avertizat că o astfel de iniţiativă va aduce un deficit foarte greu de ţinut sub control.

„Oricât de seducătoare pentru pensionari ar fi aceste promisiuni ele tot nu acoperă pierderea netă în cazul sistemului public de pensii şi care se calculează astfel: se adună toate sumele lunare cotizate la sistem, se actualizează cu o dobândă medie pentru întreaga perioadă de cotizare şi suma care rezultă se împarte apoi la numărul de luni în care, în medie, se primeşte pensie publică (ţinând cont de durata medie de viaţă / bărbaţi şi femei); suma care rezultă se compară apoi cu ce se primeşte ca pensie. În final ieşim pe pierdere, chiar şi cu aceste ajustări.

Sistemul actual public de pensii este falimentar. Dovada este deficitul său în creştere, principala componentă a deficitului public, pentru care statul se împrumută constant (şi în creştere). Din  considerente electorale, politicienii refuză să recunoască acest faliment, să încurajeze soluţiile alternative (Pilonul 2, Pilonul 3 de pensii private) şi pompează masiv resurse în acest sistem generator de deficite. Falimentul sistemului public de pensii provine din, cel puţin, următoarele direcţii: pensiile speciale (tot mai multe categorii beneficiază de pensii speciale care nu au nicio contribuţie în spate); pensiile ocupaţionale (pensii mari care se acordă la o vârstă mult mai redusă - 45 ani pentru militari); natalitatea scăzută; migraţia sau veniturile mici. Astfel de promisiuni nu rezolvă niciuna dintre aceste probleme. Nu reformează sistemul, dimpotrivă. Ne furăm singuri căciula”, a spus economistul.

Acesta a explicat că orice astfel de promisiune este extrem de periculoasă, putând aduce România într-o situaţie asemănătoare cu cea a Greciei.

„Pensiile publice sunt cele mai apăsătoare cheltuieli bugetare pentru că ele nu pot fi scăzute uşor în caz de criză şi de prăbuşire a activităţii economice. Contribuie la un tip de deficit foarte greu de ţinut sub control dacă România intră în recesiune. Echilibrarea lucrurilor se va face cu şi mai multă datorie publică şi cu alunecarea cu mare uşurinţă într-o situaţie de tip Grecia”, a încheiat Păun.

Cum se vor recalcula toate pensiile

Liviu Dragnea a anunţat duminică seara şi care este noua formulă de calcul a pensiei, care va intra în vigoare din 2021.

„Care va fi noua formula de calcul? Pensia va fi numărul de puncte înmulţit cu valoarea de referinţă. Valoarea punctului de referinţă este raportul dintre punctul de pensie din 2020, 1.175 lei mărit cu 5%, care înseamnă rata inflaţiei şi jumătate din creşterea salariului. Aceste lucruri vor intra în vigoare din 2021. Vor intra în vigoare mai devreme doar într-un singur caz, dar este nevoie de recalcularea tuturor pensiilor. Este practic imposibil, trebuie recalculate pensiile pentru toţi pensionarii, toţi 5,2 milioane”, a mai spus Dragnea.

Noua lege va ţine cont de principiul contributivităţii

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al  PSD a mai spus că noua lege a pensiilor, care va fi supusă dezbaterii în luna august, va ţine cont de principiul contributivităţii, va îndrepta inechităţile istorice şi va mări ritmul de creştere.

„Despre noua lege a pensiilor, câteva principii: eu îndemn Guvernul ca începând cu luna august să declanşeze întâlniri, dezbateri.  Ce face noua lege a pensiilor: îndreaptă inechităţile istorice. Oameni cu stagii egale, condiţii similare, au pensii diferite. Asta e o inechitate care va fi îndreptată. Este o lege a justiţiei sociale. Nicio pensie nu scapă. Toate pensiile vor creşte. Recompensează mai bine munca. Această nouă lege va mări ritmul de creştere. Introducem 100% principiul contributivităţii. Cei care lucrează la companii care nu le plătesc asigurările sociale pot avea probleme. Fiecare angajat va avea o informare anuală cu numărul de puncte acumulat”, a spus Dragnea.

Cum se calculează acum pensiile

În prezent, potrivit modificărilor aduse legii în 2013, pensia se calculează în funcţie de mai multe criterii (ani munciţi, studii, funcţii, venit) care se înmulţeşte cu valoarea punctului de pensie. Aceasta valoare variază in funcţie de: salariul minim pe economie şi/sau decizii politice.

Concret, pensia reprezintă punctajul anual ajustat înmulţit cu valoarea punctului de pensie, punctajul anual ajustat fiind obţinut prin înmulţitrea punctajului mediu anual cu un indice de corecţie.

„Punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctelor de pensie obţinute pe parcursul vieţii active şi împărţirea la stagiul complet de cotizare de 35 de ani, indicele de corecţie fiind (potrivit art. 170 din Legea 263/2010) egal cu 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie (în practică se ia salariul cu 2 ani în urmă, de exemplu pentru 2016 referinţa este 2014) / valoarea punctului de pensie / (1+rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011- respectiv 5,79%).”, a explicat Bogdan Dumitrescu – Conferenţiar universitar doctor la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Şef serviciu Consiliul Fiscal.

De exemplu pentru anul 2016: 43,3% înmulţit cu 2328 (salariul mediu brut din anul 2014) / 871,7 /  1,0579 = 1,09 (rotunjit).

Ca atare, pensia iniţială nu depinde de valoarea punctului de pensie, ci de câştigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă faţă de momentul pensionării * 43,3% / 1,0579 şi de punctajul mediu anual. Practic unui punctaj mediu anual de 1 punct îi va reveni mereu circa 41% din câştigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă faţă de momentul pensionării, indiferent de valoarea punctului de pensie. Ulterior însă pensia astfel determinată se va indexa cu valoarea punctului de pensie.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite