Bitcoinul sfidează toate convenţiile şi se transformă în cel mai interesant experiment social, la scară mondială, al începutului de secol. Interconectarea pieţelor a fost dezideratul globalizării. Însă sistemul financiar anacronic nu a putut asigura şi interconectarea financiară, instrument ce transcende toate barierele protecţionismului.
„Blockchain este pentru lumea finanţelor ceva comparabil cu ce era acum douzeci de ani internetul pentru lumea informaţiei: o tehnologie care permite tranzacţii rapide, securizate şi descentralizate.“
 
Lucian Davidescu, riscograma.ro
Tradus, termenul desemnează un lanţ de tranzacţii securizate prin care se pot realiza plăţi şi schimburi cu banii virtuali, bitcoini, sistem bazat pe modelul postcapitalist şi consensual al administrării în parteneriat. David Sacks, fost director PayPal, afirma că „Bitcoinul reprezintă îndeplinirea unui vis pe care îl aveam acum 20 de ani“. 
 
Cu toate acestea, după cum ştim foarte bine povestea, bitcoinul a fost creat de oameni simpli şi s-a propagat de jos în sus, nu invers, nefiind, prin urmare, o inovaţie a lumii financiare şi a marilor antreprenori. 
 
Acesta este cel mai surprinzător fapt legat de apariţia BITCOIN: un grup de studenţi a pus pe jar elitele lumii financiare, ce credeau ca deţin secretul producerii şi distribuirii banilor. Au uitat, însă, de potenţialul Internetului, un adevărat de laborator de idei al lumii contemporane. În cazul monedei virtuale, Internetul se substituie oricărei bănci centrale emitente. Bitcoin este expresia pătrunderii realităţii augmentative în lumea financiară, fapt prefigurat de introducerea cardurilor de credit, ce "depozitează" bani clasici. 
 
Cât priveşte istoria acestei monede (ne aflăm la mai puţin de un deceniu de la apariţia ei, dar totul se mişcă cu o viteză uluitoare în zilele noastre), aceasta comprimă toate etapele de realizare a banilor clasici. Avem şi o legendă, un mit al fondatorului rămas anonim, un japonez ce se intitula Satoshi Nakamoto. 
 
Pentru început, a fost nevoie de „minerit“. La fel ca în cazul monedelor de metal din trecut. Însă, în cazul Bitcoin, avem de a face cu o exploatare raţională. Mineritul după bitoini nu consumă decât curentul electric folosit de PC-uri şi apelează la inteligenţa şi creativitatea umană, resurse inepuizabile. Acum 500 de ani, conquistadorii spanioli ajungeau în Lumea Nouă. Munţii incaşilor erau ticsiţi de metale preţioase. Pentru ei lipsite de valoare, pentru europeni materie primă pentru realizarea monedelor. Au exploatat atât de iraţional încât Spania a cunoscut prima inflaţie din istorie. Fuseseră produşi bani mai mult decât era nevoie. O monedă ce are la bază raţiunea şi cumpătarea nu are cum să genereze inflaţie. Sistemul monetar Bitcoin, descentralizat, gândit după modelul peer-to-peer, prevede un număr maxim de unităţi. Doar lăcomia, flagel al Epocii Moderne, poate distruge moneda virtuală.
 
Am scris în 2015 primul meu articol despre bitcoin, inspirat fiind de vizionarea documentarului The Rise and Rise of Bitcoin. Pot afirma cu siguranţă că, în urmă cu doi ani, subiectul era tratat destul de sumar, sub forma unor ştiri preluate de agenţiile de media din România. Totuşi, din peisajul mediatic autohton lipseau articolele de opinie (sau de popularizare) ce trebuiau sa informeze publicul despre această inovaţie tehnologică. Mi-am propus să fiu un mijlocitor al informaţiei într-un moment în care acest subiect era unul „exotic" pentru opinia publică de la noi.
 
Aest articol nu se putea scrie fără câteva declaraţii ale celui care a adus moneda virtuală în România. Vorbim de o ţară care s-a conectat la economia globală după o tranziţie extrem de anevoioasă, în perioada postcomunistă. Gândiţi-vă că până la mijlocul anilor '90 achiziţionarea valutei străine era restricţionată; liberalizarea pieţei valutare a venit mult mai târziu. 
 

Bitcoin la Bucureşti. Via Vancouver, Canada

 
Cu toate acestea, în 2014, Bucureştiul devenea primul oraş din Europa continentală în care se instala un ATM pentru tranzacţii cu bitcoini. Este vorba de demersul lui George Rotariu, dovadă a spiritului de deschidere spre noutate al acestui popor. În urmă cu trei ani acesta acorda un interviu tot pentru adevarul.ro. Atunci, îşi exprima speranţa ca moneda virtuală va ajunge în numai câţiva ani o valută forte la nivel global, la fel ca dolarul sau euro. Vom vedea, în continuare, culisele proiectului Bitcoin România:
„Vancouver  este orasul in care a fost amplasat primul ATM de bitcoini din lume (octombrie 2013).  Fratele meu locuieşte acolo. Împreună cu el, am importat moneda virtuală în România.
 
Amândoi am fondat Bitcoin România la începutul anului 2014, marcând acest eveniment prin amplasarea primului ATM de Bitcoin two-way din Europa continentală, aflat în primul nostru sediu micuţ de lângă Piaţa Unirii.
 
De atunci şi până acum am reuşit să adunăm un număr de peste 40.000 de clienţi. Avem semnate parteneriate cu ZebraPay si Smith&Smith prin care vindem Bitcoin în peste 1500 de locaţii din toată ţara. De asemenea, acum avem 2 sedii si 3 ATM-uri în Bucureşti; un sediu şi un ATM la Cluj.“
Fondatorul şi CEO-ul Bitcoin România îşi exprimă încrederea în viitorul Bitcoin. De fapt, a crezut în el încă de acum trei ani, când încă se afla într-un stadiu de pionierat. Face de fiecare dată previziuni cu privire la evoluţia în raport cu dolarul: susţine că la sfârşitul anului un bitcoin va valora 5000 de dolari.
„Am avut încredere pentru că am studiat foarte bine ce înseamnă blockchain, am înţeles tehnologia. Actualul sistem financiar se va schimba foarte mult, în bine.“
Poate aţi uitat, dar vă aduc aminte: la început, moneda virtuală se afla la limita legii. Acum coexistă cu sistemul financiar, care trebuie să accepte că s-a descoperit un model de sistem monetar limitat la un anumit număr de unităţi. Un model ce nu cunoaşte procedeele păguboase de „relaxare cantitativă“. 
 
 
Şi pentru a nu da impresia de fan al Bitcoin, vă invit să citiţi articolul scris în 2015, unde am selectat atât argumente pentru, cât şi contra. Este normal să existe critici, iar ele nu se vor opri niciodată. La început, critici izvorâte din reticienţa la o inovaţie tehnologică, pe parcurs critici de îmbunătăţire. Şi este la fel de normal să ne păstrăm obiectivitatea jurnalistică.