Cum încurajează ajutorul social munca „la negru”

Fermierii români se confruntă cu dificultăţi în găsirea forţei de muncă necesare din cauza prevederilor legale care le pun beţe în roate, avertizează Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Aceştia se plâng că sunt obligaţi să accepte munca „la negru”, deoarece zilierii pe care doresc să îi angajeze nu vor să încheie contracte de muncă, că îşi vor pierde ajutoarele sociale.

Potrivit LAPAR, foarte multe activităţi din domeniul agricol au caracter ocazional şi pentru acestea nu pot fi angajaţi muncitori cu contract individual de muncă permanent. În schimb, este nevoie de forţă de muncă necalificată doar ocazional ȋn diferite perioade ale anului, ce poate fi reprezentată de muncitori zilieri. De asemenea, muncitorii zilieri care lucrează ȋn agricultură fac parte din cea mai vulnerabilă pătură socială şi sunt ȋn acelaşi timp beneficiari ai ajutoare sociale plătite de stat.

Problema, evidenţiază LAPAR, este că legea spune că aceşti zilieri trebuie să fie înscrişi în registrul de evidenţă a zilierilor, astfel că ei apar în evidenţele Fiscului. Potrivit LAPAR, muncitorii zilieri trebuie ȋnregistraţi ȋn registrul de evidenţă a zilierilor care se comunică ȋn extras către Inspectoratele Teritoriale de Muncă până cel târziu la data de 5 a lunii următoare pentru luna precedentă. De asemenea impozitul de 16%  reţinut fiecărui muncitor zilier se virează lunar la bugetul de stat, iar prin Declaraţia 205 se transmit analitic la ANAF datele de identificare pentru fiecare persoană ȋn parte, precum şi impozitul reţinut şi virat.

Ceea ce înseamnă că realizează venituri impozabile, aşa că pierd dreptul la ajutor social pentru perioada următoare şi sunt obligaţi să ȋl restituie pe cel considerat ȋncasat necuvenit.

Pentru acordarea ajutoarelor sociale, beneficiarii acestora trebuie să prezinte adeverinţe eliberate de ANAF privind veniturile impozabile realizate, iar periodic Agenţiile pentru Prestaţii Sociale verifică la ANAF veniturile realizate de beneficiarii ajutorului social aflat în plată.

Aşadar, pentru că aceste venituri realizate din munca ocazională desfăşurată ca zilieri nu au caracter permanent, zilierii refuză în cele din urmă să mai muncească aşa sau, dacă acceptă să muncească cu ziua, nu sunt de acord să o facă legal, nu vor să fie ȋnregistraţi ȋn registrul de evidenţă a zilierilor şi nu acceptă plata ȋn condiţiile legii, pentru că dacă sunt identificaţi cu venituri îşi pierd ajutoarele sociale.

„Acest fenomen generează consecinţe economice şi sociale nocive după cum putem menţiona imposibilitatea desfăşurării activităţii pentru lipsa forţei de muncă ziliere, sustragerea de la plată a impozitului pe venit, ȋncurajarea muncii ȋn afara legii (munca “la negru”), degradarea stării materiale a celei mai vulnerabile pături sociale, ȋncurajarea acesteia să nu mai muncească, iar pe periodă lungă imposibilitatea acesteia să-şi depăşească condiţia”, susţine LAPAR. Liga precizează că fermierii sunt astfel obligaţi să-şi facă lucrările ȋmpinşi să accepte munca la negru şi, ȋncălcând legea, să rişte sancţiunile foarte mari prevăzute de Legea nr. 52/2011.

LAPAR susţine, în acest sens, că ar fi utilă modificarea legii şi exceptarea veniturilor din munca zilieră de la calculul veniturilor ȋn vederea stabilirii ajutoarelor sociale. De asemenea, fermierii propun ca ajutoarele sociale să nu mai fie acordate celor apţi de muncă, ci „doar acelora care au reală nevoie, care în mod evident nu pot munci, care sunt grav bolnavi, sau au o vârstă înaintată şi nu au nicio sursă de întreţinere a existenţei”.

„Procedura actuală de întocmire a registrului de evidenţă a zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă, îngreunând foarte mult activitatea beneficiarilor, motiv pentru care se impune a fi reformată, simplificată şi eficientizată în aşa fel încât să vină în sprijinul tuturor”, precizează LAPAR.