Cât îţi ia statul din rezervor la un plin de combustibil, în comparaţie cu restul ţărilor din UE - INFOGRAFIE

Cât îţi ia statul din rezervor la un plin de combustibil, în comparaţie cu restul ţărilor din UE - INFOGRAFIE

Petrolul s-a ieftinit cu 70% în ultimii doi ani, dar preţurile la pompă au scăzut cu întârziere

Un român poate cumpăra în acest moment 47 de litri de benzină cu echivalentul a 50 de euro, iar din această cantitate statul „absoarbe“ aproape 28 de litri din rezervorul fiecăruia. Acest lucru este posibil deoarece 60% din preţul unui litru de benzină reprezintă taxele pe care le încasează statul, potrivit datelor Comisiei Europene.

La motorină situaţia este ceva mai bună: din aceiaşi bani, un client poate cumpăra 48,1 litri, din care echivalentul a 27,7 litri sunt ai statului.
 
Un litru de benzină costă în România 4,756 lei în medie, astfel ca statul ia 2,85 lei sub formă de taxe. La motorină, un litru costă 4,645 lei, astfel că la buget ajung 2,69 lei.
Ţara noastră stă mai bine decât media Uniunii Europene, care arată că din aceeaşi sumă de 50 de euro se pot cumpăra doar 40 de litri de benzină sau 45,9 litri de motorină. Pe de altă parte, din cauza preţurilor mult mai mari din ţara noastră, România stă mai prost decât toţi vecinii săi.
 

Bulgaria o duce cel mai bine din UE

 
Astfel, un bulgar poate să îşi cumpere din aceeaşi sumă de 50 de euro o cantitate de 55,2 litri de benzină, cu 17% mai mult decât în România, în vreme ce la motorină stă şi mai bine, putând alimenta 58,2 litri, cu 21% mai mult. Şi media taxării este mai mică la sud de Dunăre, autorităţile colectând la buget 56,7% din preţul benzinei şi 55% din cel al motorinei. 
 
Astfel, bulgarii plătesc 0,9 euro pe litrul de benzină, faţă de 1,064 euro, cât este echivalentul preţului în România. La motorină un bulgar achită şi mai puţin, respectiv 0,85 euro pe litru, faţă de 1,039 euro în ţara noastră. De altfel, în privinţa preţurilor finale, Bulgaria stă cel mai bine din toată Uniunea Europeană.
 

Polonia, performeră 

 
Ţara noastră este lăsată în urmă chiar şi de către Polonia, unde carburanţii sunt mult mai ieftini decât în ţara noastră, deşi taxele la pompă sunt aproape la fel. Astfel, un litru de benzină costă în Polonia 0,96 euro, astfel că din cei 50 de euro un şofer îşi poate cumpăra 51,9 litri de carburant. Motorina este 0,92 euro pe litru, astfel că un polonez cumpără 54 de litri din aceiaşi bani. 
 
Iar ponderea taxelor în preţul final este aproape ca la noi: 59,4% la benzină şi 55,7% la motorină. 
Astfel, un polonez achită statului echivalentul a 30,8 litri în cazul benzinei şi echivalentul a 30,1 litri în cazul benzinei. Şi chiar dacă pare mai mult decât dă un român, polonezul rămâne, de fapt, la final cu mai multă benzină în rezervor: 21,1 litri faţă de 19,1 cu cât rămâne un conaţional de-al nostru. La fel şi în cazul motorinei: după ce statul îşi ia cota, cetăţeanul polonez rămâne cu 23,9 litri în rezervor, în vreme ce clientul din România rămâne cu 20,4 litri.
 

Paradoxul austriac

 
Acelaşi paradox şi în cazul Austriei: preţul unui litru de carburant este mai mic decât în România, deşi ponderea taxelor este mai mare. Un litru de benzină este 1,056 euro în „Ţara Valsului“, faţă de 1,064 euro în România, deşi taxele reprezintă 63,3% din preţul la pompă. La motorină, aceeaşi poveste: un litru de combustibil diesel este 0,98 euro în Austria, faţă de 1,039 euro în România, iar ponderea taxelor este de 58,1% în Austria şi de 57,5% în ţara noastră.
 
Cel mai mare preţ la benzină se află în Olanda, unde un litru costă 1,41 euro, iar cea mai scumpă motorină se cumpără în Suedia, unde se poate achiziţiona pentru 1,32 euro. Cea  mai mare pondere a taxelor, însă, este în Marea Britanie, unde statul ia 73,1% din preţul benzinei şi 72,58% din cel al motorinei. 
 

Ţiţeiul, la 40 de dolari

 
Preţul petrolului se situa ieri la 40,22 de dolari pe baril, în scădere uşoară faţă de sfârşitul săptămânii trecute. Cotaţiile internaţionale au urcat cu 50% faţă de începutul anului, când s-a înregistrat un minimum de 27 de dolari pe baril. 
 
Petrolul s-a scumpit din cauza problemelor înregistrate în Nigeria şi nordul Irakului, care au afectat producţia acestor state, dar şi datorită entuziasmului investitorilor care se aşteaptă ca marii producători mondiali să se pună de acord pentru un acord de îngheţare a producţiei. Arabia Saudită, Venezuela, Qatar şi Rusia au convenit îngheţarea extracţiei la nivelul lunii ianuarie, iar un forum al marilor state producătoare urmează să aibă loc pe 17 aprilie la Doha.
 
 
citeste totul despre: