În România nu duduie doar economia, ci şi sărăcia - INFOGRAFIE

Peste 35% din familiile din România s-au aflat anul trecut în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare

Chiar dacă economia românească a înregistrat cea mai mare creştere în trimestrul al doilea, ţara noastră se situează, alături de Bulgaria, pe primul loc în ceea ce priveşte sărăcia şi riscul de excluziune socială.

România a înregistrat o creştere economică de 5,9% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2015, a consemnat al treilea avans al construcţiilor din Uniunea Europeană (UE) şi una dintre cele mai mari creşteri ale consumului, însă în ţara noastră nu „duduie“ doar economia, ci şi sărăcia. Potrivit Eurostat, în România, 40% din populaţie trăieşte în sărăcie şi risc de excluziune socială, ţara noastră aflându-se pe primul loc în spaţiul comunitar, alături de Bulgaria.

Spre comparaţie, procentul este de doar 14,8% în Cehia, 18,4% în Slovacia, 24,7% în Polonia şi 31,8% în Ungaria.

Toaleta în curte

Acestea nu sunt, însă, singurele statistici care arată cât de departe este România de standardele occidentale. Astfel, 38,1% din locuinţele din România au toaletă în curte, în vreme ce media europeană este de doar 2,7%, potrivit unor date Eurostat prezentate în luna mai. Ţara noastră este în urmă chiar şi faţă de vecinii bulgari, unde procentul de locuinţe cu grupuri sanitare în afara locuinţei este de 26,4%.

De asemenea, mai bine de jumătate din România nu este conectată la sisteme de canalizare. Astfel, la finalul anului trecut, doar 47,7% din populaţie avea acces la reţele de canalizare şi 45,7% la reţele de epurare a apelor uzate, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai multe probleme se regăsesc în mediul rural, unde România numără 3,6 milioane de ferme, ţara noastră deţinând o treime din numărul total la nivel european. Majoritatea sunt însă de subzistenţă.

Probleme la plata utilităţilor

Statisticile mai arată că o treime din gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă anul trecut cheltuielilor cu veniturile nete realizate. Concomitent, o pondere de 36% din familii s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% nu şi-au putut plăti facturile la energia electrică, scrie Agerpres.ro. 

De asemenea, pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% din familii au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni.

Confortul, un lux

Anul trecut, doar 17% din familii şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, iar numai 5,9% au putut realiza înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate. Doar 12,1% din familii au putut cumpăra produse electrocasnice, în vreme ce 28,8% şi-au permis cumpărarea de haine noi. În fine, numai 10,6% au putut viziona spectacole de teatru sau să meargă la cinema, iar 15,2% şi-au permis cumpărarea de cărţi, ziare şi reviste, conform INS.

Un studiu comandat de GSK Consumer Healthcare arată că românii consumă anual un tub şi jumătate de pastă de dinţi şi îşi schimbă periuţa o dată la un an şi şase luni. Deşi există un progres faţă de anul 2012, când un român folosea, în medie, o periuţă timp de doi ani şi consuma doar un tub pe an, media României este departe de nivelul din Germania, unde 77% din populaţie îşi schimbă periuţa la trei luni. De asemenea, potrivit aceluiaşi studiu, numărul românilor care nu au fost la dentist în ultimul an a crescut de la 49% în 2012 la 54% în 2016. Numărul persoanelor care amână tratamentul stomatologic din motive financiare a scăzut în 2016 cu zece puncte procentuale, dar tot se ridică la 54%.

Politici sociale proaste

Politicile sociale ale României sunt criticate într-un studiu realizat de către Bertelsmann Foundation. Potrivit acestuia, România a coborât patru poziţii, pe locul 34, într-un clasament referitor la politicile guvernamentale, care reuneşte 41 de ţări din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi UE. În domeniul social, însă, România se află pe locul 39, cu două poziţii mai jos faţă de topul anterior. 

Raportul arată că România este la coada clasamentului în privinţa politicilor sociale din cauza resursele financiare limitate de care dispune. Accesul la educaţie şi calitatea acesteia au devenit subiecte politice majore, problemele generalizate din sistem persistând. Un proiect de lege care prevedea învăţământ obligatoriu de 12 clase, precum şi alte schimbări a fost blocat prin manevre politice. Excluderea socială rămâne o problemă majoră, minoritatea romă fiind discriminată grav, mai arată studiul Bertelsmann Foundation.

Sistemul de sănătate publică are deficienţe semnificative, în privinţa universalităţii, în timp ce finanţarea inadecvată reduce calitatea asistenţei medicale şi a echităţii acesteia.

Indemnizaţiile acordate părinţilor pentru creşterea copiilor sunt generoase, dar cheltuielile pentru politicile destinate familiilor sunt scăzute, în timp ce oferta limitată de servicii de îngrijire a copiilor accesibile financiar afectează echilibrul între muncă şi viaţa de părinte.

În fine, migraţia, îmbătrânirea populaţiei şi declinul real al vârstei de pensionare (în pofida creşterii oficiale a acesteia) pun în pericol sustenabilitatea sistemului de pensii.