Cazul Micula, din nou pe tapet: tratatul bilateral de investiţii România-Suedia, de care beneficiază fraţii Micula, motiv de infringement pentru ambele ţări

CE a lansat, joi, proceduri de infrigement împotriva a cinci state, printre care România şi Suedia, solicitându-le să renunţe la tratatul bilateral de investiţii care încalcă acquis-ul comunitar. În cazul România-Suedia, tratatul a permis fraţilor Micula să dea România în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington.

Potrivit unui comunicat, Comisia Europeană a lansat, joi, proceduri de infringement împotriva a cinci state, România, Suedia, Austria, Olanda şi Slovacia, solicitându-le să renunţe la tratatele bilaterale de investiţii încheiate înainte de extinderea Uniunii Europene.

Prima fază a procedurii: notificarea formală

CE a trimis celor cinci state scrisori de notificare formală, prima fază a procedurii de infringement, acestea având la dispoziţie un termen de două luni pentru a da un răspuns.

Totodată, Comisia va organiza o întâlnire cu statele membre, la începutul lunii octombrie, pentru a le oferi asistenţă în procesul de eliminare a tratatelor bilaterale.

Executivul european precizează că multe tratate bilaterale au fost încheiate în anii 1990, înainte de valurile de extindere ale Uniunii Europene din 2004, 2007 şi 2013, fiind încheiate între ţări care erau la acel moment membre UE şi state care urmau să adere la Uniune.

Comisia explică faptul că aceste tratate aveau ca scop protejarea investitorilor privaţi care "uneori din motive istorice manifestau prudenţă în a investi" în aşa-numitele ţări "EU 13" (Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia).

Drepturi doar pentru unii investitori

"Tratatele bilaterale intra-UE vizau astfel întărirea protecţiei investitorilor, spre exemplu prin măsuri de compensare pentru expropriere sau prin proceduri de arbitraj în vederea soluţionării litigiilor.
După extindere, aceste reasigurări suplimentare nu mai sunt necesare, din moment ce toate statele membre aplică aceleaşi reguli UE în cadrul pieţei unice, inclusiv în ceea ce priveşte investiţiile transfrontaliere.
Astfel, toţi investitorii din Uniunea Europeană beneficiază de aceeaşi protecţie graţie regulilor europene", se arată în comunicat.

CE avertizează că tratatele bilaterale intra-UE asigură drepturi pe baze bilaterale doar pentru investitorii din anumite state membre, ceea ce contravine deciziei CJUE, potrivit căreia discriminarea pe bază de naţionalitate este incompatibilă cu legislaţia naţională.

Cazul Micula, dat ca exemplu

Executivul european subliniază că aceste tratate bilaterale intra-UE nu au fost folosite după extindere, dar recent unii investitori au apelat la ele, CE dând ca exemplu acţiunea fraţilor Micula împotriva statului român.

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, au câştigat în decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului român în urma sistării programului de facilităţi fiscale, ei urmând să primească circa 376 de milioane de lei, plus penalităţi.

CE a informat autorităţile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat şi trebuie comunicată Comisiei.

În februarie 2014, autorităţile române au informat CE că au plătit parţial despăgubirea prin compensarea daunelor cu taxele datorate de unul dintre reclamanţi, respectiv European Food SA.

Suma compensată este în valoare de 337,492 milioane de lei (76 de milioane de euro). România a solicitat atunci clarificări Comisiei despre posibilitatea de a plăti diferenţa unei persoane fizice (fraţilor Micula sau oricărei alte persoane fizice desemnate).

CE a avertizat, la 1 aprilie, că ar putea emite un ordin de suspendare a plăţii despăgubirilor, pentru a se asigura că nu vor fi acordate noi ajutoare de stat.

Comisia a informat România, în 26 mai 2014, că a decis emiterea ordinului de suspendare, obligând România să suspende orice acţiune care ar putea duce la plata restului depăgubirilor, întrucât ar reprezenta ajutor ilegal de stat, până la o decizie finală a compatibilităţii acelui ajutor de stat cu piaţa internă.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus în 25 februarie 2015, printr-o decizie definitivă, suspendarea executării silite a deciziei Curţii de Arbitraj de la Washington potrivit căreia fraţii Micula, proprietarii European Food, trebuie să primească despăgubiri de la statul român.

"Soluţia pe scurt:
Respinge excepţia necompetenţei generale a instanţelor de judecată. Admite apelul. Schimbă în tot încheierea apelată în sensul că: Admite cererea. Dispune suspendarea executării silite a hotărârii arbitrale ICSID pronunţată în dosarul nr. ARB/05/20 al Centrului Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor pentru Investiţii până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare. Definitivă. Executorie", a decis Curtea de Apel Bucureşti.

Cum s-a ajuns la ICSID

Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, care au şi cetăţenie suedeză, au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România, semnat în 2002, când România nu era încă membru UE.

Din partea României, documentul a fost semnat de ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu.

Printr-o hotărâre arbitrală pronunţată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii dintre România şi Suedia.

Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, doi investitori cu cetăţenie suedeză, pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă, se arată în comunicatul Comisiei.

Schema de încurajare a investiţiilor retrasă a favorizat în mod selectiv anumiţi investitori şi, prin urmare, a fost considerată incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulată. Comisia a concluzionat, prin urmare, că despăgubirile plătite constituie ajutor de stat incompatibil şi trebuie să fie rambursate de către beneficiari.

La 1 februarie 1993, România a semnat Acordul european care instituie o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele sale membre, pe de altă parte. În temeiul acestui acord, România a fost obligată să respecte normele privind ajutoarele de stat chiar înainte de aderarea sa la UE.

În 1998, România a instituit o schemă de ajutoare de stat pentru a atrage investiţii în regiunile defavorizate asigurând, printre alte avantaje, reduceri fiscale şi scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime.

Schema trebuia să rămână în vigoare timp de 10 ani de la data la care o regiune era desemnată în mod oficial ca defavorizată. Ca parte a procesului de aderare la UE şi în vederea alinierii schemelor de ajutoare de stat incompatibile la normele UE privind ajutoarele de stat, România a anulat schema în cauză în 2005, deoarece stimulentele oferite în cadrul schemei au fost considerate ajutor pentru funcţionare incompatibil.