Antreprenorii români încep să acopere golurile lăsate de investitorii străini

Antreprenorii români încep să acopere golurile lăsate de investitorii străini

Banca Transilvania a ajuns anul trecut să ocupe locul al treilea în sistemul bancar, după ce în 2009 se situa pe poziţia a şaptea    FOTO Adevărul

Scăderea investiţiilor străine şi plecarea unor companii de calibru din ţara noastră au şi un efect benefic: companiile româneşti încep să acopere golul lăsat şi să câştige cotă de piaţă şi profituri în dauna multinaţionalelor, în vreme ce altele au demarat deja proiecte de fuziuni şi achiziţii. Investitorii locali încep să câştige teren domeniile energiei, bancar şi lactatelor, în vreme ce bricolajul este dominat şi el de români.

Anunţul făcut de grupul italian de utilităţi Enel privind vânzarea operaţiunilor din România a generat un interes sporit pentru activele din ţara noastră. Enel alimentează cu electricitate Banatul, Dobrogea şi sudul Munteniei şi deţine şi unităţi de furnizare a energiei şi o societate de servicii. Enel speră să obţină în jur de 1,8 miliarde de euro pe toate unităţile din ţara noastră. 
 
Operaţiunile Enel au atras atenţia mai multor jucători importanţi la nivel internaţional, respectiv grupurile E.ON – care mai deţine în România şi distribuţia de electricitate din Moldova şi alimentează cu gaze naturale partea de nord a ţării, Electricite de France (EdF) – care a era interesată înainte de criză chiar de preluarea Electrica Muntenia, dar nu deţine nimic în ţara noastră, plus gigantul State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de utilităţi din lume.
 

Electrica şi Nuclearelectrica vor părţi din activele Enel

 
Pe lângă acestea, însă, mai multe companii româneşti de stat au anunţat că sunt interesate de preluarea unor părţi din portofoliul Enel. Nuclearelectrica a precizat, într-un raport trimis bursei, că analizează preluarea anumitor operaţiuni, fără a specifica exact care sunt acestea.
De asemenea, Electrica – societate care s-a listat pe bursele din Londra şi Bucureşti în această vară în cea mai mare ofertă publică din istoria României, doreşte preluarea unor distribuţii. 
De altfel, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a fost însoţit la Roma, la discuţiile cu reprezentanţii Enel, de către Daniela Lulache – directorul general al Nuclearelectrica, şi de Ioan Roşca – şeful Electrica. 
Anterior, Nicolescu a afirmat că statul român consideră drept strategică activitatea de distribuţie şi că este interesat de activitatea din Dobrogea a companiei Enel, având în vedere faptul că în zonă se află o serie de baze militare, în contextul conflictului militar din Ucraina. 
 

Banca Transilvania şi CEC, câştigătoare pe timp de criză

 
Sistemul bancar este un alt exemplu, Banca Transilvania şi CEC Bank acumulând puternic cotă de piaţă şi profituri de la declanşarea crizei financiare, în vreme ce unii jucători cu capital străin din sistem au întâmpinat probleme, iar alţii s-au retras din ţara noastră. 
 
Dacă în anul 2009, Banca Transilvania era pe poziţia a şaptea în sistemul bancar românesc, cu active de 19,5 miliarde de lei, la finalul anului trecut aceasta ajunsese deja pe poziţia a treia, cu active de peste 31 de miliarde de lei. De asemenea, CEC Bank a ajuns pe poziţia a cincea, cu active de peste 26 de miliarde de lei la sfârşitul lui 2013, faţă de 20,8 miliarde în 2009.
Cele două bănci au beneficiat de reculul înregistrat de către alte instituţii de credit de pe piaţa românească. Mai multe bănci străine au părăsit deja România, precum Millennium, La Caixa sau Bank of Cyprus, în vreme ce altele sunt programate pentru vânzare, precum Volksbank.
 
De asemenea, omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a preluat ATE Bank de la grupul elen Piraeus şi a transformat-o în Banca Română de Credite şi Investiţii, în vreme ce omul de afaceri Valer Blidar a înfiinţat în 2009 Banca Comercială Feroviara. În schimb, Eximbank – controlată de către statul român şi Banca Carpatica au stagnat.
 

Bricolajul, dominat de Dedeman

 
Sectorul bricolajului a fost şi el marcat de plecări în ultimii ani. În vreme ce OBI şi BauMax au plecat din România, Praktiker a fost preluată de către omul de afaceri Omer Susli, iar Bricostore a fost preluată de către Kingfisher, magazinele fiind redenumite Brico Depot. În timpul tuturor acestor schimbări din sectorul bricolajului din România, compania Dedeman, înfiinţată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a continuat să-şi consolideze poziţia de lider pe piaţă. Dedeman are o reţea de 39 de magazine şi două centre logistice, în care lucrează peste 7.200 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu afaceri de 2,67 miliarde de lei şi un profit net de 288,3 milioane de lei. 
 

Luptă aprigă în domeniul lactatelor

 
Investitorii români au câştigat teren în faţa celor străini şi pe piaţa lactatelor. Albalact şi-a dublat vânzările din 2008 până în 2013, de la 190 de milioane de lei până la 423 de milioane de lei. Compania ocupă acum poziţia a doua din sector, după Danone. De asemenea, compania Simultan, patronată de omul de afaceri Florin Herbai, a trecut de la vânzări de 51,5 milioane de lei în 2008 la 160 de milioane în 2013. 
 
În fine, fabrica de brânză de la Ţaga, din judeţul Cluj, deţinută de Friesland Câmpina, va fi operată de către Fabrica de Brânzeturi Transilvania, în urma unui acord cu proprietarul. Tnuva a părăsit România în 2011. 
Sectorul este, însă, dominat de grupuri străine: Danone, Friesland – care deţine brandul Napolact, Delaco – deţinută de Bongrain, Hochland, Dorna – deţinută de Lactalis şi Covalact – controlat de fondul de investiţii SigmaBleyzer. 
 

„Regii asfaltului“, scoşi din joc de constructorii străini

 
Dacă o serie de domenii au înregistrat creşteri ale companiilor deţinute de oameni de afaceri români, drumarii au trecut în ultimii ani pe un trend descendent, atât din cauza concurenţei multinaţionalelor, cât şi din cauza problemelor din justiţie.
Dintre companiile româneşti, Straco Group – deţinută de fraţii Alexandru şi Traian Horpoş, a obţinut în 2013 cele mai mari vânzări, însă cifra de afaceri de 616 milioane de lei se află în scădere cu circa 30% faţă de 2012.
În schimb, Delta ACM 93 – controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, a consemnat anul trecut o creştere cu 8% a cifrei de afaceri faţă de 2012, până la 544 de milioane de lei. UMB Spedition – unde proprietar este Dorinel Umbrărescu – şi Tehnologica Radion – controlată de Theodor Berna, au consemnat scăderi de 24%, respectiv 36%, până la 470 de milioane de lei, respectiv 357 de milioane de lei.
De asemenea, PA&CO Internaţional – deţinută de Costel Căşuneanu – şi Romstrade – a lui Nelu Iordache – au avut ani dificili. Romstrade şi Tehnologica Radion se află în insolvenţă.
 
Mai puteţi citi:
 
citeste totul despre: