Muzeul Naţional de Artă Contemporană a dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe pentru că nu i-a restituit peste 800 de lucrări împrumutate

Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) a dat în judecată Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru că nu i-a restituit 823 de lucrări din patrimoniul naţional pe care le-a împrumutat, înainte şi după 1990, cu scopul de a fi expuse la reprezentanţele diplimatice ale României în lume.

MNAC cere în instanţă restituirea operelor sau plata a 2 milioane de euro, potrivit G4Media.ro.

În acţiunea depusă anul trecut, la Tribunalul Bucureşti, muzeul solicită ca, în cazul în care operele nu vor fi returnate, să primească despăgubiri de 9,3 milioane de lei, suma reprezentând o evaluare provizorie a obiectelor.

Procesul se află încă pe rolul primei instanţe, următorul termen fiind programat pe 18 octombrie.

MAE susţine că este deschis pentru rezolvarea situaţiei, dar că, în anumite cazuri, predarea lucrărilor nu este dovedită cu acte valabile.

Alte instituţii care au pierdut lucrări din administrarea muzeului sunt Partidul Social Democrat, Senatul României şi Societatea Română de Radiodifuziune, în toate cazurile fiind procese intentate de MNAC.

În dosarul de la Tribunalul Bucureşti, MNAC susţine că, la solicitarea Curţii de Conturi, încearcă de mai mulţi ani clarificarea situaţiei sutelor de lucrări de artă, în special tablouri, care au fost împrumutate MAE în ultimele decenii pentru a fi expuse ”în vederea ambientării” sediilor ambasadelor, consulatelor şi reprezentanţelor diplomatice ale României. A existat, însă, şi un număr de lucrări împrumutate care au rămas la Bucureşti, în birourile ministerului.

O întâlnire din august 2020 a unor reprezentanţi ai celor două părţi, cu scopul de a găsi o rezolvare a situaţiei, nu s-a concretizat decât cu recuperarea a 34 de tablouri aflate în sediul MAE. În 2018, muzeul mai recuperase 38. În final, după notificări rămase fără rezultat, MNAC a decis să se adreseze instanţei, mai ales că, după cum au menţionat reprezentanţii acestuia în acţiunea de la instanţă, din decembrie 2020, ”relaţia de colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin direcţiile sale de specialitate, cel puţin în mandatul managementului actual, s-a dovedit dificilă (…).”

În acest sens, MNAC a invocat şi faptul că, în 2017, după primele demersuri de returnare a operelor, ”am fost reclamaţi forului tutelor (Ministerul Culturii n.r.) chiar de către ministrul în exerciţiu, dl. Teodor Meleşcanu, care s-a opus restituirii celor 62 de lucrări împrumutate (aflate în sediul MAE n.r.), fiind somaţi să comunicăm Ministerului Culturii de ce nu suntem de acord cu menţinerea acestui împrumut”.

MNAC a revendicat, iniţial, 904 lucrări, recuperând ulterior o mică parte şi acuzând MAE că a refuzat să semneze un protocol care viza desemnarea unei comisii de specialitate care să definitiveze procesul de restituire până pe 15 noiembrie 2020.

”Pierderea acestora, din neglijenţa sau imprudenţa pârâtului sau a prepuşilor săi, este o situaţie inacceptabilă pentru instituţia noastră, întrucât, în calitate de administrator al acestora, putem fi sancţionaţi, pe nedrept, cu revocarea dreptului de administrare”.

În dosar, MNAC a mai solicitat ca, în cazul în care MAE nu va restitui lucrările, să repare prejudiciul prin plata a 9,3 milioane de lei, estimarea fiind provizorie, o expertiză din timpul judecăţii urmând să stabilească valoarea definitivă a operelor presupus pierdute.

În acţiune, precum şi în documentele care au însoţit-o, nu este prezentată lista celor 823 de lucrări, iar, din corespondenţa dintre cele două instituţii am putut afla o mica parte: tablouri de Constantin Gavenea, Pavel Codiţă şi Teodor Botiş, acestea ajungând în 1992 şi 1993 la Ambasadele României din Chişinău şi Budapesta.

În cazul altei lucrări, tabloul ”Somn în iarbă” de Ion Dumitriu, aflată la Ambasada de la Madrid, s-a ajuns la concuzia că este pierdută, iar, în 2019, MAE a plătit MNAC contravaloarea lucrării, suma fiind stabilită de un evaluator.

Referitor la acest diferend, MAE a transmis G4Media că în custodia sa au intrat două categorii de lucrări de artă: cele predate pe bază de procese-verbale în perioada 1990-2018, în vederea expunerii în spaţiile de lucru din sediul MAE şi ale misiunilor diplomatice, precum şi altele care, conform MNAC, au fost transmise la misiunile diplomatice ale României pentru organizarea unor expoziţii, înainte de anul 1990.

În privinţa lucrărilor din prima categorie, ”MAE nu a contestat niciun moment existenţa acestora şi a furnizat MNAC informaţii şi documente de confirmare a acestui fapt. Totodată, MAE a solicitat identificarea unor soluţii legale de continuare a custodiei lucrărilor de artă, având în vedere că, fiind expuse în spaţiile de lucru şi de protocol din sediile MAE şi ale misiunilor diplomatice, acestea contribuie la promovarea artei româneşti. În absenţa unei soluţii favorabile la această solicitare, MAE a manifestat deschidere faţă de propunerile MNAC de soluţionare a situaţiei şi a restituit 38 de lucrări de artă care se aflau în sediul MAE. Restricţiile de circulaţie existente încă pentru unele ţări, impuse începând cu declanşarea pandemiei, au condus la imposibilitatea repatrierii şi restituirii către MNAC a lucrărilor de artă aflate la misiunile diplomatice. MAE subliniază că va proceda la restituirea lucrărilor din această categorie de îndată ce va fi fizic posibilă repatrierea lucrărilor”.

Cu privire la celelalte lucrări, ministerul susţine că ”MNAC nu a transmis până în prezent documente care să demonstreze temeinicia pretenţiilor sale, cum ar fi: documente semnate de reprezentanţi ai MAE sau ai misiunilor diplomatice, prin care să se confirme primirea lucrărilor de artă contemporană, procese-verbale sau alte astfel de înscrisuri”.

”MAE subliniază faptul că a manifestat şi manifestă deplină deschidere pentru soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului cu MNAC şi pentru restituirea tuturor lucrărilor de artă contemporană deţinute”, a mai precizat ministerul pentru G4Media.ro.

În urmă câteva luni, muzeul a dat în judecată Partidul Social Democrat (PSD) căruia i-a împrumutat 118 tablouri în perioada 1993-1995.

Şi în acest caz, a fost cerută restituirea lucrărilor, dar PSD a spus că jumătate dintre ele au ars într-un incendiu care a avut loc la sediul partidului în iulie 2012. MNAC a susţinut în faţa judecătorilor că PSD a refuzat plata contravalorii celor 59 de tablouri, dar, după apariţia articolului din G4Media pe marginea acestui subiect, preşedintele formaţiunii, Marcel Ciolacu, a declarat că va plăti suma cerută. O evaluare provizorie a unui expert desemnat de MNAC a stabilit că ar fi vorba de 260.000 de lei.

Senatul României se află de asemenea pe lista instituţiilor publice care nu au mai restituit MNAC lucrări din patrimoniul naţional, disputa ajungând pe masa judecătorilor. Miza sunt nouă tablouri, şi acestea pierdute.

În primă instanţă, Tribunalul Bucureşti a obligat Senatul la plata sumei de 6.050 de euro, contravaloare a prejudiciului, dar pârâtul a depus apel încercând să dea vina pe un fost administrator de patrimoniu din cadrul instituţiei.

Pe lista lucrărilor dispărute se află „(Ciclul) Concertul 32” (Brăduţ Covaliu), „Plein air” (Gheorghe Rasovszky) „Ascensiune pe munte” (Octav Grigorescu), „Perspicacitate” (Mariana Popa), „Stejarul” (Constantin Calafeteanu), „Peisaj marin” (Matilda Ulmu), „Vedere spre oraş” (Constantin Cosma) şi „Iarna la ţară (Emil Ciocoiu).

Tot pe rolul instanţelor se află şi un proces intentat de MNAC Societăţii Române de Radiodifuziune, căreia i-a împrumutat, în 1993, şapte tablouri din care au mai fost găsite doar patru. Autorii a două dintre cele trei tablouri pierdute sunt Victor Grimalschi şi Matilda Ulmu.