Fals jurnal de ieri şi de azi. Zilele „Râmnicului meu”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mă simt îndemnat şi, fireşte, dator să trimit cu bucurie de aici, de la Slătioara, un salut solidar şi plin de admiraţie organizatorilor celor trei zile conscrate sărbătoririi clipei fericite din ziua de 29 iulie, 1848, când, în parcul numit astăzi „Zăvoiul”, un grup de tineri au cântat pentru prima dată, sub bagheta lui Anton Pann, tulburătorul „Deşteaptă-te, române!”, acum imnul naţional al României.

Au fost trei zile de sărbătoare bogate în evenimente culturale remarcabile, un program amplu desfăşurat sub egida primarului municipiului Râmnicu Vâlcea, domnul ing. Mircia Gutău, care, aşa cum se ştie, a transformat Râmnicul într-un rai al florilor, inspirat rânduite, ţinându-se seama de ivirea lor la lumină, florile primăverii, florile verii, florile toamnei.

Mă voi opri cu o subliniată preţuire asupra unor manifestări care au marcat în acest an, după opinia mea, ţinuta ambiţios înaltă a sărbătorii.

Astfel, voi remarca vernisajul unei ample expoziţii de pictură, căreia i s-a rezervat salonul oficial al Galeriei Vâlcene de artă plastică, în cadrul căreia a fost lansată şi cartea „Recurs la Brâncuşi”, semnată de criticul de artă Vasile Vasiescu, editată şi tipărită de Casa Hoffman, o antologie de texte trimiţând de-a lungul vremii la opera brâncuşiană aflată la Târgu Jiu.

Evenimentul şi cele care au urmat s-au datorat devotamentului şi competenţei pictorului Gheorghe Dican, vice-preşedente al Uniunii Artiştilor Plastici, locuitor şi cetăţean al Râmnicului, recunoscut pentru dăruirea cu care s-a dedicat creării la Râmnicu Vâlcea a unei filiale a Uniunii pomenite şi astfel a unui climat de exigentă cultură pe care o cunoaşte acest oraş preţuit de marele regizor Sică Alexandrescu drept oraşul cu cel mai iubitor public de teatru din provincie dintre cele două Războaie Mondiale.

Nu întâmplător Râmnicul are astăzi două teatre şi o filarmonică şi un muzeu de artă, dinamice focare de cultură.

Gheorghe Dican a organizat cu acest prilej şi o tabără de pictură la Călimăneşti care se va desfăşură până în ziua de 5 august, când oraşului îi vor fi oferite tablouri drept omagiu.

S-a impus de asemenea cu titlu de nobleţe al sărbătorii Zilelor Râmnicului un original concert de muzică simfonică, susţinut la flaut de o tânără şi foarte înzestrată artistă, muziciană născută în Râmnic şi locuind astăzi în Elveţia, domnişoara Elida Târţopan, răsplătită cu furtunoase aplauze şi buchete de flori de către un public cucerit, emoţionat şi, neapărat, avizat.

La toate acestea, mi se pare oportun să adaug, dintre expoziţiile deschise sub prestigiul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanu”, expoziţia de facsimile „Din colecţiile Bibliotecii Antim Ivireanul: carte românească veche” şi expoziţia de carte cu documente din colecţia bibliotecii. Cu acest prilej, fapt important, a fost lansată revista „Vitralii”.

Ajuns aici, aş vrea să evoc acum, aşa cum mi s-a spus, prezenţa publicului iubitor de cultură participant la acest festival, public numeros, atestând prin ţinuta lui sărbătorească plină de distincţie faptul că la Râmnicu Vâlcea se confirmă şi se continuă tradiţia oraşului admirat de Sică Alexandrescu.

Cititorilor lucrării libanezului Amin Maalouf, Naufragiul civilizaţiilor, de 40 de ani cetăţean la Franţei, mă grăbesc să le recomand şi cartea intitulată ”Operaţiunea Damocles”, semnată de Roger Howard, apărută la editura RAO, venind să întregească adevărurile relevate de Maalouf cu documente care arată debutul ”naufragiului” petrecut chiar din primele zile de după cel de-al doilea Război Mondial.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite