Sondaj INSCOP: Jumătate dintre români suspină după Nicolae Ceauşescu
0
Un sondaj INSCOP relevă faptul că jumătate dintre respondenţi îl consideră pe Nicolae Ceauşescu un personaj politic cu un rol pozitiv în istoria România. Respondenţii nu au aceeaşi părere despre Elena Ceauşescu, care a rămas în conştiinţa publicului ca un personaj negativ.
Inventarierea popularităţii personajelor istorice în rândul românilor a fost începută de Inscop Research în sondajul din septembrie. În noiembrie am continuat cu demersul menţionat, întrebarea vizând de data aceasta personaje reprezentative ale regimului comunist.
Respondenţii au fost solicitaţi să indice dacă o serie de personaje istorice au avut mai degrabă un rol pozitiv sau negativ în istoria României.
Nicolae Ceauşescu, preşedintele care părăsea demonizat scena politică în decembrie 1989 este, la aproape un sfert de secol de la revoluţie, considerat un personaj politic cu un rol pozitiv în istoria României de 47,5% dintre români. 46,9% îl etichetează drept o personalitate negativă.
Segmentul 18-34 de ani este ceva mai precaut decât celelalte în aprecierea lui Nicolae Ceauşescu drept un personaj pozitiv, fiind singurul tronson de vârstă în care percepţia majoritară este aceea a unui Ceauşescu cu rol mai degrabă negativ. De asemenea, persoanele cu studii medii şi primare îl văd pe fostul dictator semnificativ mai pozitiv decât cele cu studii superioare.
Dej, la egalitate cu Ceauşescu
Gheorghe Gheorghiu-Dej beneficiază de o receptare similară lui N. Ceauşescu. Personaj cheie atât pentru instaurarea comunismului în România cât şi pentru ruptura treptată de Moscova din anii 60, Gheorghiu-Dej este receptat ca personaj cu un rol pozitiv de 42,3% dintre români. 39,1% îl văd ca un personaj negativ.
Procentul de persoane care au ales nu ştiu/nu răspund este de 18,5%, deci mult mai mare decât în cazul lui Ceauşescu, aceasta fiind de fapt şi principala diferenţă dintre percepţia publică a celor doi pe indicatorul măsurat. Printre persoanele de 65 de ani şi peste pare a fi ceva mai prezentă opinia că Gheorghiu-Dej a fost un personaj istoric cu influenţă mai degrabă pozitivă.
Elena Ceauşescu „beneficiază” de o receptare stereotipică şi care pare a confirma imaginea prin care umorul politic al anilor 80 a fixat-o în conştiinţa publică. 80,2% dintre români o consideră un personaj cu o influenţă negativă asupra istoriei naţionale.
Percepţia comunismului
Există o doză îngrijorătoare de apreciere pozitivă a regimului comunist în România (sociologii numesc acest fenomen „comunism rezidual”): 45,5% dintre respondenţi consideră că regimul comunist a fost un lucru rău pentru România, dar 44,7% cred că a fost un lucru bun. Procentul celor care sunt de părere că a fost un lucru bun creşte o dată cu vârsta subiecţilor şi scad o dată cu creşterea nivelului de educaţie. Locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au cel mai scăzut grad de aprciere pozitivă a regimului comunist, comparativ cu alte regiuni.
Explicaţia este legată de evaluarea nivelului de trai: 44,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât azi, 33,6% cred că se trăia mai rău, 15,6% că se trăia la fel (nonrăspunsuri 6,4%). Opinia că se trăia mai bine e mai prezentă de la 50 de ani în sus, deci la segmentele demografice la care statutul asociat vârstei nu este probabil congruent cu cel socio-economic.
Volumul mare de respondeţi care indică aprecierea pentru regimul comunist şi nivelul de trai din acea perioadă poate fi explicat ca o consecinţă a nemulţumirii cronice faţă de rezultatele economice şi sociale ale celor 25 de ani de regim capitalist-democratic, şi mai puţin printr-o valorizare în sine a regimului comunist din România în condiţiile în care acesta s-a remarcat, mai ales în anii `80, prin austeritatea extremă (lipsa elementelor esenţiale ale supravieţurii: alimente şi căldură).
Răspunsurile surprinzătoare ale românilor la aceste întrebări trebuie interpretate aşadar în contextul mitizării unei perioade din urmă mai multe decenii, asupra căreia amintirile populaţiei sunt selective şi deformate de neîmplinirile prezentului.
Pe aceeaşi temă:
Elena Cuza, mai tare ca Elena Ceauşescu
De ce accepta Elena Cuza amantlâcurile lui A.I. Cuza? Pe vremea când Adrian Păunescu era în viaţă şi, în plus, funcţiona şi ca om de televiziune, am avut împreună un taifas TV, cu el pe post de invitat.
Singurul lăcaş de cult construit în oraşul Constanţa în anii `70 a fost Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din cartierul Berechet. Oamenii şi mai ales preotul lor au fost ameninţaţi însă de comunişti cu dărâmarea bisericii abia construite.
Se încarcă comentariile...
