Planul secret al Securităţii pentru a-i organiza lui Ceauşescu ziua de naştere. Cum se făceau articolele, emisiunile TV şi discursurile-şablon

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elena şi Nicolae Ceuaşescu erai aniversaţi pe bazaă de măsuri şi circulare de un popor întreg
Elena şi Nicolae Ceuaşescu erai aniversaţi pe bazaă de măsuri şi circulare de un popor întreg

Înainte de 1989, ziua de 26 ianuarie era o sărbătoare naţională pentru că în această zi era aniversat dictatorul Nicolae Ceauşescu. Oamenii erau scoşi din fabrici şi uzine, iar pe străzile oraşelor erau organizate evenimente speciale pentru ziua de naştere a dictatorului, poeţii îi închinau ode, iar ziarele scoteau numere omagiale. Totul, pentru cultul personalităţii pe care îl avea Nicolae Ceauşescu.

În perioada comunistă, luna ianuarie era prilej de mare sărbătoare. Zilele de naştere ale celor doi dictatori, 7 ianuarie – ziua Elenei Ceauşescu – şi 26 ianuarie – ziua lui Nicolae Ceauşescu – umbreau toate celelalte sărbători, precum 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Unite. 

Cei care au trăit din plin perioada comunistă îşi amintesc şi acum cu cât fast era celebrată ziua de 26 ianuarie în toată ţara. Fabricile şi uzinele primeau directive speciale pentru a organiza manifestări în cinstea marelui conducător al ţării, iar fiecare unitate pregătea un cadou din ce lucra pentru primul fiu al ţării. Cei mai buni meşteri şi muncitori lucrau din timp pentru a realiza cadoul destinat lui Nicolae Ceauşescu. 

După 1989, nostalgicii acelor vremuri continuă să-i aducă un omagiu fostului dictator la mormântul său din Capitală.

CONSTANŢA. Ziarul „Dobrogea Nouă“ scotea număr omagial de ziua lui Nicolae Ceauşescu. „Stejarul 88“, planul Securităţii pentru protejarea „celui mai iubit fiu al poporului“

Pe 7 şi 26 ianuarie, atunci când Elena şi Nicolae Ceauşescu îşi serbau ziua de naştere, „Dobrogea Nouă“ scotea numere omagiale.

Foştii angajaţi ai ziarului de partid „Dobrogea Nouă“ îşi amintesc că de zilele de naştere ale celor doi dictatori, pe piaţă apăreau numere omagiale. De regulă, se acordau două pagini evenimentului special, în condiţiile în care toată publicaţia avea patru pagini.

„Erau cam aceiaşi oameni care scriau în asemenea ocazii. Erau ode conducătorului iubit, poezii şi fotografiile lor. Totul era exagerat, se vorbea despre ei la superlativ“, spune un fost angajat de la Dobrogea Nouă.
Articolele erau apoi supervizate de cei de la Direcţia de Presă şi Tipărituri, care citeau cu mare atenţie materialele de propagandă ş spuneau ce să scoată sau să adauge.

„Da’ noi învăţasem ce să nu scriem ca să nu le dăm prilej de discuţii. De regulă, nu dădeam numărul de bolnavi, iar când se vorbea de un mare şantier nu spuneam numărul muncitorilor“, povesteşte fostul angajat al ziarului.

BUCUREŞTI. Cum era sărbătorit Nicolae Ceuşescu. Presa pregătea articole-şablon, iar prim-secretarii „se luptau“ să-l impresioneze pe dictator, iar poeţii îi închinau ode

Cei care au trăit în perioada în care România era condusă de soţii Ceauşescu povestesc cum luna ianuarie din fiecare an era marcată de două zile: 7 ianuarie şi 26. În prima săptămână a anului, pe 7 ianuarie, era sărbătorită Elena Ceauşescu, în timp ce adevărata sărbătoare naţională avea loc odată cu celebrarea zilei de naştere a dictatorului, pe 26 ianuarie.

FOTO Ziua lui Nicolae Ceauşescu. Cum au sărbătorit vâlcenii ultima zi de naştere a “Marelui Erou”

DOLJ. Cel mai iubit fiul al poporului ar fi împlinit 97 de ani. Cum era sărbătorită ziua lui Nicolae Ceauşescu în comunism

26 ianuarie este o zi obişnuită acum pentru români, însă înainte de 1989 era marcată prin festivităţi ample şi ode dedicate „celui mai iubit fiu al poporului“. 26 ianuarie este ziua în care s-a născut Nicolae Ceauşescu.

FOTO Ziua lui Nicolae Ceauşescu. Cum au sărbătorit vâlcenii ultima zi de naştere a “Marelui Erou”

Spectacolele omagiale se ţineau lanţ în toată ţara, dar şi în satul natal Scorniceşti de ziua lui Nicolae Ceauşescu. Oamenii erau scoşi din fabrici sau şcoli ca să îşi exprime dragostea faţă de dictator. „Ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu era ridicată la rang de zi naţională. Îmi aduc foarte bine aminte cum activiştii de partid pregăteau din timp spetctacole omagiale. Cele mai importante erau difuzată în perioada respectivă de Televiziunea Română. Nu sunt nostalgic, însă înainte de 1989 am dus un trai mai bun. 26 ianuarie este o zi obişnuită pentru români. Puţini mai ştiu că „Tovarăşul“ ar fi împlinit astăzi nici mai mult nici mai puţin de 97 de ani“, a povestit Ion Mateescu.

MEHEDINŢI. Ziua lui Ceauşescu: Ultimul cadou oferit din Mehedinţi a fost o ladă de zestre sculptată la CPL

Pe 26 ianuarie, de ziua preşedintelui Nicolae Ceauşescu, manifestările organizate de comunişti la Drobeta Turnu Severin nu aveau grandoarea celor care aveau loc în data de 23 august. În unităţile economice şi instituţii publice se organizau manifestări cultural-sportive şi simpozioane, dar fără fastul celor de la Bucureşti.

nicolae ceausescu la turnu severin FOTO Facebook

Pe fondul lipsei alimentelor din magazine, al celor mai elementare mijloace de subzistenţă, a căldurii, ziua de naştere a fostului dictator nu era prilej pentru nimeni de bucurie. Cu grija că trebuie să stai la cozi interminabile pentru o sticlă de lapte sau o bucată de salam, participarea la manifestările care se organizau de ziua acestuia era o corvoadă, o obligaţie de la care însă severinenii nu se puteau sustrage.

NEAMŢ. Cum era sărbătorită ziua lui Ceauşescu în judeţul Neamţ: spectacole festive şi ode semnate de poeţi-ţărani, închinate „eroului neamului”

În anii ’80, ziua lui Ceauşescu, 26 ianuarie, trecea în umbră sărbătoarea Unirii Principatelor pentru că aniversarea preşedintelui comunist nu trebuia să fie concurată de vreun alt eveniment. De la şoimii patriei şi până la muncitori sau agricultori, românii erau obligaţi să ia parte la tot felul de activităţi dedicate conducătorului RSR.

ceausescu neamt

Ziua lui Ceauşescu era un prilej pentru activiştii de partid să raporteze cu mândrie „marile realizări” din anul precedent. Rezultatele din judeţe, de cele mai multe ori umflate ca să ia ochii mai marilor de la partid, şi prilej de fală în faţa capitaliştilor din Occident, ocupau spaţii consistente în paginile publicaţiilor care apăreau în preajma zilei de 26 ianuarie.

BRAŞOV. Ziua lui Ceauşescu a dat Braşovul peste cap în 1986

Ziua lui Ceauşescu era prilej de mare ssărbătoare în fiecare an pe 26 ianuarie. În fiecare şcoală la începutul orelor elevii şi profesorii îi urau La mulţi ani.

Ioan Mitran îşi aminteşte că în 26 ianuarie 1984 pe când era elev în clasa XI-a era agitaţie mare de ziua lui Nicolae Ceauşescu.

Vizita lui Ceauşeşcu

„Întotdeauna la începutul orelor trebuia să intonăm imnul. În 26 ianuarie însă se citeau poezii  închinate lui Ceauşescu. Noi elevii trebuia să venim cu cravată şi fiecare aveam de citit câte o strofă. Înainte de asta trebuia să îi urăm La mulţi ani. Ţin minte că în clasa a XI-a profesoara de română chiar ne-a spus ca fiecare dintre noi să îi scriem urări speciale pe care le va trimite apoi la Bucureşti. La vremea aceea ni se părea important, dar acum mi se pare de-a dreptul stupid. Ştiu că am scris şi eu o poezie. M-am inspirat de prin nişte cărţi de la Bibliotecă. Am scris ceva de genul: „La mulţi ani, fiu iubitor, fiu al marelului popor. Să ne trăieşti mult şi bine c-a avem mare nevoie de tine. Republica te iubeşte şi cu drag azi te sărbătoreşte“. Profesoarei i-a plăcut mult şi a apărut şi Drum Nou poezia mea“, povesteşte Ioan Mitran.

ARAD. Mobila făcută la Arad pentru ziua lui Nicolae Ceauşescu nu a mai ajuns niciodată la fostul dictator

Dacă în Bucureşti ziua de 26 ianuarie era o adevărată sărbătoare, la Arad nu se întâmpla mare lucru. Sunt persoane care nu iţi amintesc să se petreacă ceva deosebit, doar se amintea de ziua „conducătorului iubit”.
Totuşi, în memoria arădenilor a rămas faptul că o garnitură de mobilier de birou din lemn de paltin, care trebuiasă fie un cadou monumental pentru a 72-a aniversare a liderului comunist Nicolae Ceauşescu a fost produsă la Arad.

Mobilierul, compus dintr-o bibliotecă, o masă de birou şi un scaun, a fost fabricat la cea mai mare fabrică de mobilă din Arad, CPL Arad, care după Revoluţie s-a transformat în IMAR SA şi cântăreşte aproximativ trei tone.

mobila ceausescu

La realizarea mabilierului au lucrat zeci de persoane, printre care trei arhitecţi, patru proiectanţi şi 18 sculptori. Comanda a venit de la administraţia Casei Poporului în mai 1989, cu termen de finalizare luna octombrie a aceluiaşi an.

Purtând denumirea „Cabinetul N.C.“, garnitura comandată urma să fie montată în cabinetul de lucru al lui Ceauşescu.

OLT. Ziua lui Ceauşescu, pretext de linguşire a dictatorului. Cum erau îndoctrinaţi oltenii cu mitul ctitorului „Epocii de aur“

Hulit de unii, regretat de alţii, Nicolae Ceauşescu rămâne una dintre persoanele reprezentative ale ţării după ce a condus ţara timp de 24 de ani până în 1989. Cei ce l-au apucat în viaţă îşi amintesc încă modul cum era celebrat preşedintele-dictator, dar şi soţia lui. Ţinuţi ca-ntr-o menghină de fier informaţională, românii s-au trezit şi s-au culcat ani de zile cu Ceauşescu „în gând”.

ceausescu si elena  la masa

Toată lumea ştie, chiar şi cei născuţi după anul de graţie 1989, că fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu s-a născut în judeţul Olt, în satul Scorniceşti transformat ulterior în oraş, la data de 26 ianuarie 1918, într-o familie de ţărani cu zece copii. Printr-o conjunctură favorabilă, el a ajuns, în anul 1965, în fruntea Partidului Muncitoresc Român, devenit apoi Partidul Comunist Român, poziţie din care va conduce ţara. Deşi a fost unul dintre “actorii” principali ai cooperativizării forţate a agriculturii şi a ordonat în mai multe rânduri reprimarea şi arestarea ţăranilor care s-au împotrivit, “tovarăşul preşedinte” s-a bucurat ani la rândul de o adulaţie forţată de proporţii din partea românilor, obligaţi să-i cânte ode şi să-i ridice statui asemeni unui zeu de demult.

SIBIU. Ziua lui Ceauşescu. Cum era sărbătorit „cel mai iubit fiu al poporului” la Sibiu

La fel ca în toată ţara, ziua lui Ceauşescu era prilej de sărbătoare la Sibiu. În cinstea conducătorului se organizau simpozioane şi spectacole, iar ziarul local îi dedica uneori numere întregi.

Ziua lui Ceauşescu se sărbătorea cum se cuvine la Sibiu. Oamenii muncii era u strânşi la simpozioane, expoziţii dar şi concerte dedicate conducătorului iubit.

ceausescu la sibiu

Un  program al evenimentelor din anul 1985, de exemplu, publicat în ziarul local Tribuna Sibiului, arată că manifestările erau programate pe parcursul a două zile şi aveau loc în muzee, fabrici, la bibliotecă sau la şcoala militară.

„Apropiata aniversare a zilei de naştere şi peste cinci decenii de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu prilejuieşte organelor şi organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti, organizarea în casele de cultură, cluburile muncitoreşti, căminele culturale şi alte unităţi, a numeroase şi semnificative manifestări politico-educative şi cultural-artistice prin care oamenii muncii din judeţul nostru, asemenea întregului nostru popor, omagiază viaţa şi activitatea celui mai iubit şi stimat fiu al naţiunii noastre, ctitorul României socialiste moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

CĂLĂRAŞI. Ziua lui Nicolae Ceauşescu. Cum era sărbătorit „cel mai de seamă cârmaci“. Un film despre fostul dictator este lansat astăzi în Bărăgan

Până în 1989, ziua de 26 ianuarie era marcată prin festivităţi ample şi ode închinate “celui mai iubit conducător”. Spectacolele omagiale se ţineau lanţ în toată ţara. La Călăraşi însă activiştii sărbătoreau discret. Astăzi, un film despre fostul dictator va fi lansat în oraşul de pe malul Borcei.

image

Acum ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu a devenit, pentru cei mai mulţi dintre români, o simplă amintire. Pe 25 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, au fost judecaţi şi executaţi. La Călăraşi, chiar în ziua în care dictatorul ar fi împlinit 96 de ani, profesorul Sorin Danciu, directorul Direcţiei de Cultură, lansează filmul “Să stăm de vorbă despre… Ceauşescu”.

Prezentat în prima sa variantă, la mai multe emisiuni TV, filmul a cunoscut o serie de îmbunătăţiri. El va fi postat şi pe televiziunea locală din Călăraşi 1+1TV, acolo unde va putea fi văzut de toată lumea.

GORJ. Ziua lui Nicolae Ceauşescu, marcată prin articole elogioase

Ziua de naştere a dictatorului Ceauşescu era marcată, în judeţul Gorj, prin publicarea în singurul ziar al vremii de articole şi poezii elogioase.

La nivelul judeţului Gorj, ziua de naştere a dictatorului Nicolae Ceauşescu trecea mai mult neobservată. Singurul mod în care era marcată acestă zi consta în apariţia În singurul ziar local a mai multor articole şi poezii elogioase.

elena ceausescu flori

„Cultul personalităţii era predominant la Nicolae Ceauşescu. De ziua lui de naştere se publicau, de obicei, poezii şi articole elogioase în Gazeta Gorjului. Mitinguri erau organizate, de obicei, la Bucureşti. În Târgu Jiu exista decât o singură staţie de radioficare la Teatrul de Vară, cu program de o oră pe zi. Probabil că şi acolo i se aduceau elogii de ziua de naştere. Postul de radio respectiv nu se prindea în tot oraşul“, a spus profesorul de istorie, Gheorghe Nichifor.

ALBA. Ziua lui Ceauşescu. Cadourile nomenclaturii din Alba Iulia pentru sărbătoarea dictatorului

Ziua dictatorului Nicolae Ceauşescu reprezenta şi la Alba Iulia o mare sărbătoare în care erau angrenate toate păturile sociale. Dincolo de manifestările publice în care programul era ocupat exclusiv de ode dedicate dictatorului şi cuplului prezindenţial, o veritabilă provocare pentru nomenclatura comunistă o reprezenta cadoul ce trebuia transmis marelui conducător.

vas cu chipul lui ceausescu

Conducerea comunistă a judeţului se folosea, aproape în fiecare an, de măiestria angajaţilor de la fabrica Porţelanul. Muncitorii de aici lucrau luni întregi, uneori aproape un an, pentru a realiza obiecte unicat care urmau să fie transmise dictatorului şi soţiei acestuia cu ocazia zilei de naştere.

O oglindă la care artiştii au lucrat un an întreg, o „horă a unirii” realizată din personaje îmbrăcate în costume populare din toate zonele ţării, servicii de masă pentru 100 de persoane şi chiar o fântână arteziană dedicată Elenei Ceauşescu, dar şi multe alte obiecte, toate decorate cu aur, reprezintă numai câteva dintre obiectele realizate în perioada respectivă. Dubluri ale acestora se află şi în prezent în muzeul fabricii de porţelan din Alba Iulia. Oamenii muncii din întreprinderi se mobilizau şi trebuiau să îşi transforme ”admiraţia şi preţuirea” în cadouri simbolice, dar de valoare. La sediul ”Apulum” SA, fosta fabrică „Porţelanul” din Alba Iulia, se găseşte o mică comoară, mărturie vie a vremurilor de atunci.

VÂLCEA. Ziua lui Nicolae Ceauşescu. Cum au sărbătorit vâlcenii ultima zi de naştere a „Marelui Erou”

Ziua lui Nicolae Ceauşescu. Cu mic, cu mare, toţi vâlcenii au fost angrenaţi în ianaurie 1989 în activităţile de omagiere a “Marelui Erou”. De la elevi până la muncitori, locuitorii judeţului au fost nevoiţi să-I aducă osanale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cel pe care ziariştii locali îl numeau în acel moment “ctitor de ţară nouă”

Cu ocazia zilei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, locuitorii din Râmnicu Vâlcea au participat la un spectacol intitulat “Omagiul Vîlcei, conducătorului iubit”. Pe scenă au urcat ansambluri folclorice şi cântăreţi care-şi făcuseră deja debutul la Festivalul „Cântarea Românie”.

tribuna sibiului ziua lui ceausescu

La începutul evenimentului s-a recitat poezia “Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, de Mihai Eminescu, după care organizatorii au subliniat fiecare realizare a conducătorului şi ororile suferite de acesta în tinereţe, în perioada cât a fost în închisoare. Ziariştii locali au consemnat că “scena a fost inundată apoi de copii care au adus buchet ales de flori şi frumuseţe tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu”.

VASLUI. Ziua lui Ceauşescu. Cum era marcată aniversarea dictatorului judeţul Vaslui

Nicolae Ceauşescu, dictatorul care a condus destinul ţării mai bine de două decenii ar fi împlinit astăzi 97 de ani. Comuniştii înflăcăraţi din Bârlad îl aslatau pe Tovarăşul cu felicitări şi cadouri.

Nicolae Ceauşescu

Pe vremea comuniştilor, 26 ianuarie eclipsa evenimentul istoric careavea loc cu numai două zile înainte, ziua Unirii Mici. În provincie, evenimentul nu era marcat cu surle şi trâmiţe, ci doar prin simpozioane la bibliotecă. Directorii marilor întreprinderi se îngrijeau să-i trimită felicitări şi telegrame linguşitoare. Erau făcute cadouri la comandă, erau artişti care îi făceau portretul.

MARAMUREŞ. Ziua lui Ceauşescu în Maramureş. Cum era elogiat marele conducător

Ziua lui Ceauşescu era sărbătorită şi-n Maramureş, la fel ca în alte locuri din ţară. Oamenii din câmpul muncii, de la simpli muncitori la minerii din minele din judeţ, de la copii la tineret, cu toţii trimiteau mesaje cu ocazia zilei de naştere a celui născut la data de 26 ianuarie la Scorniceşti.

FOTO Ziua lui Nicolae Ceauşescu. Cum au sărbătorit vâlcenii ultima zi de naştere a “Marelui Erou”

Aceste mesaje pot fi şi acum citite în presa vremii, în de fapt singurul ziar de la acea vreme şi anume Pentru Socialism. Cele mai calde urări de bine, sănătate şi putere de muncă pentru popor primea şi Elena Ceauşescu de ziua ei de naştere, adică data de 6 ianuarie, din partea femeilor din câmpul muncii din Maramureş.

BRĂILA. Cum îl slăveau în omagii eroii muncii socialiste din Brăila pe Ceauşescu: „Îl făceam din condei să semene cu un semizeu sau faraon din Egiptul Antic!”

Ziua lui Ceauşescu era marcată şi la Brăila cu o nesfârşită serie de omagii aduse sub cele mai diverse forme, de la spectacole cu cântece şi poezii închinate „celui mai iubit fiu al ţării”, până la articolele din presa locală, redactate în aşa fel încât să se plieze pe cultul personalităţii „conducătorului suprem”.

Mesajele publicate în ziarul local „Înainte”, organul de presă al Partidului Comunist Român, nu erau scrise oricum şi de oricine. Chiar dacă purtau semnăturle unor personaje din diverse domenii de activitate, toate textele erau scrise de redactorii ziarului.

ceausescu viata eroica

„Cu câteva zile înainte primeam un tabel de semnături de la Comitetul Judeţean de Partid, secţia Propagandă. Erau acolo numele unor eroi ai muncii socialiste, care primiseră această distincţie şi care musai trebuia să îl omagieze pe conducătorul suprem. Pentru fiecare semnătură din acel tabel, noi trebuia să scriem un text, în aşa fel încât să corespundă stilului personajului respectiv. Pentru un director de întreprindere, gândeam mesajul în aşa fel încât să vorbească despre domeniul în cauză, adică băgam ceva despre îndeplinirea planului de producţie şi despre eficienţa muncii sub călăuzirea directivelor trasate de«conducătorul iubit». Mesajul care venea dinspre un preşedinte de CAP (Cooperativă Agricolă de Producţie n.n.) neapărat trebuia să se refere la planul cincinal de recolte”, îşi aminteşte ziaristul veteran brăilean Constantin Ionescu, fost redactor al ziarului „Înainte”.

VRANCEA. Ziua „strălucitului conducător“ era marcată în stil nord coreean

Cu un an înainte de căderea regimului Ceauşescu, manifestările omagiale prilejuite de cea de a 70 aniversare a zilei de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, erau, de faţadă, mai entuziaste ca niciodată.

Adunările omagiale erau propuse pentru zilele 21-23 ianuarie 1988, de la orele 17, acestea fiind deschise cu Imnul de Stat, continuate cu o cuvântare a Niculinei Moraru despre activitatea eroică, revoluţionară şi patriotică a tovarăşului, prin care s-au obţinut grandioasele realizări ale epocii Nicolae Ceauşescu.

ziua lui ceausescu la focsani

Expunerea a conţinut şi rezultatele obţinute la nivelul judeţului în industrie, agricultură şi măsurile ce se impuneau în viitor. La încheierea adunărilor omagiale va fi intonat  Imnul  Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste.

ARGEŞ. Amintiri de la 26 ianuarie: în cinematografe, actorii recitau poezii închinate lui Ceausescu, iar corurile îi dedicau şi ele ode Cârmaciului

Pe 26 ianuarie 1918, în Scorniceşti - Olt se năştea cel care avea să devină „cel mai iubit fiu al poporului", Nicolae Ceauşescu. În sfertul de secol petrecut sub regimul Ceauşescu, aniversarea acestuia se transformase într-o adevărată sărbătoare naţională. Elogiile răsunau nu doar la televizor, ci şi prin instituţiile de cultură, centrale şi locale.

ziua lui ceausescu arges

Fostul director al Muzeului Judeţean Argeş, Spiridon Cristocea, recent pensionat, îşi aminteşte de anii în care ziua de 26 ianuarie se sărbătorea cu cel mai mare fast.

„Toată lumea ştie despre odele care-i erau închinate lui Nicolae Ceauşescu la televizor. Şi în plan local aveau loc manifestări, nu la fel de ample, însă. Îmi amintesc de vremurile când eram lector în cadrul Cabinetului Judeţean al PCR şi  mergeam în cinematografe pentru a ţine conferinţe despre viaţa preşedintelui. Nu mi s-a părut niciodată ceva anormal. Din antichitate, conducătorii, buni sau răi, au fost elogiaţi şi la fel se întâmplă şi astăzi, într-o formă sau alta.  Nu sunt un nostalgic al comunismului - a fost o perioadă cu bune şi cu rele - dar pot mărturisi că nu am intrat în partid forţat fiind, ci de bunăvoie!”, povesteşte fostul director al Muzeului Judeţean Spiridon Cristocea.

BUZĂU. Cum era sărbătorit Nicolae Ceauşescu. Cel mai iubit român era omagiat în presa buzoiană printr-o rubrică de poezii

Singura publicaţie a Buzăului din perioada comunistă, săptămânalul ”Viaţa Buzăului”, publica în fiecare an, în preajma zilei de 26 ianuarie, o rubrică de versuri omagiale intitulată ”Erou între eroii neamului”, semnate de scriitori buzoieni.

ziua lui ceausescu buzau

Cea mai consistentă rubrică de elogii în versuri a fost cea apărută în ediţia din 1985, poate şi pentru că săptămânalul s-a nimerit să iasă pe piaţă chiar pe data de 26 ianuarie, ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu.

În acest număr au fost publicate, pe toată pagina 3, un număr de opt poezii cu titluri relevante pentru mesajul lor, precum: „Erou crescut puternic”, „Celui mai iubit fiu” sau „Bărbatul din gând”. Iată câteva rânduri publicate în acest număr: „Numai un om între oameni / Putea să ne fie părinte. / Partidul, călăuză-n istorie, / A ales un erou, iar poporul l-a primit / cu inimă deschisă. / Faptele l-au făcut să devină / Cel mai iubit fiu al ţării.”

BOTOŞANI. Cum sărbătoreau botoşănenii ziua lui Ceaşescu: osanale ridicate de poeţi „conducătorului iubit” şi articole omagiale în presa locală

Ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu a fost una dintre sărbătorile naţionale ale poporului român pentru mai bine de 20 de ani. Din mărturiile celor care au trăit în „Epoca de Aur” dar şi din paginile ziarelor din aceea vreme, reiese că ”mult iubitul conducător” era slăvit în principal de oamenii de cultură şi de politruci, care îi ridicau osanale în cadrul unor manifestări.

ziua lui ceausescu

Pe 26 ianuarie 1918 se năştea în localitatea Scorniceşti, cel care va deveni ”conducătorul mult iubit” al ”Epocii de Aur” şi unul dintre cei mai importanţi lideri comunişti ai Europei, Nicolae Ceauşescu.  De când Nicolae Ceauşescu a preluat conducerea României comuniste, în anul 1965, românii au mai trecut o dată pe calendarul sărbătorilor impuse, după 1 mai şi 23 august.

Era vorba de 26 ianuarie, ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu. În fiecare an la Botoşani, de ziua lui Ceauşescu, populaţia se mobiliza, pentru a-i ridica osanele liderului. Cei care au trăit în aceea perioadă, spun că totuşi ziua lui Ceauşescu, era o sărbătoare ceva de mai mică amploare faţă de 1 mai şi 23 august.

CLUJ. Cornel Udrea, umorist şi om de radio: „Ziua lui Ceauşescu nu a însemnat nimic pentru populaţia României“

Cornel Udrea, scriitorul, umoristul şi omul de radio, povesteşte cum se marca 26 ianuarie, la Radio Cluj, ziua de naştere a dictatorului printr-un material scos din fonotecă, cu „clopoţei şi zdrăngănei fals patriotici“, reactualizat, şi care nu era ascultat de oameni.

„De 26 ianuarie se folosea din fonoteca, cu câteva reactualizări fireşti, materialul care îi era dedicat lui Nicolae Ceauşescu, cel cu clopoţei şi zdrăngănei fals patriotici  care, prin supralicitarea din acea zi şi nu numai, pur şi simplu nu avea nicio valoare şi nici nu era ascultat cu sufletul de ascultătorii radioului clujean.

Spre deosebire de alte instituţii, la Radio Cluj nu s-a organizat niciun spectacol exhaustiv cu dedicaţie nominalizată Ceauşescu, cel mult unul folcloric compensatoriu ca să nu se atragă atenţia zeloşilor şi a marilor patrioţi aflaţi la pândă şi în corespondenţă cu Securitatea“, povesteşte Cornel Udrea, cunoscutul umortist şi scriitor, care a lucrat ani buni la Radio Cluj, din 1970.

La acest articol au contribuit: Mariana Iancu, Cristina Răduţă, Andreea Mitrache, Corina Macavei, Florin Jbanca, Simona Suciu, Bogdan Iancu, Mugurel Manea, Ramona Găină, Ionela Stănilă, Alin Ion, Dorin Ţimonea, Irina Rîpan, Sabina Ghiorghe, Dragoş Hojda, Florentin Coman, Ştefan Borcea, Cristina Stancu, Iulian Bunilă, Cosmin Zamfirache, Florina Pop.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite