Cele mai odioase note informative date Securităţii. „Coposu ajuta bolnavi prin Conte“. Columbeanu, despre Levinţa: „Nu e ataşată politicii regimului nostru“
0
Sistemul de informare a făcut ca Securitatea să fie o instituţie care în patru decenii a funcţionat cu un singur scop: controlul total asupra populaţiei, pentru garantarea stabilităţii regimului comunist. Deşi natura celor care au turnat a evoluat, fenomenul a existat la scară largă în ţară. Surprinzător sau nu, au existat oameni care şi-au turnat chiar şi rudele, dar şi intelectuali care nu au avut nicio reţinere în a-şi pârî colegii.
Dacă în primii ani de activitate ai Securităţii erau vizaţi în primul rând reprezentanţii ori susţinătorii vechiului regim şi familiile lor, ani mai târziu până şi cei care nu aveau nicio problemă, adică cei care intrau la categoria „persoane fără antecedente”. Cu toţii au făcut obiectul unei supravegheri continue.
În cadrul raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, publicat în 2006, se consemnează mai multe tipologii de surse pentru ofiţerii Securităţii. Aceste persoane erau diferenţiate în funcţie de nivelul la care puteau acţiona operativ şi, implicit, de valoarea informaţiilor pe care le puteau furniza sau la care puteau accede.
Cum „turnau“ Irinel Columbeanu, Bălăceanu Stolnici şi Mihai Stoenescu. Mecanismul „turnătoriei“ la Securitate, de la gazdă la rezident
Unul dintre cele mai recente dosare care a provocat surpriza românilor este cel în care este implicat Irinel Columbeanu. La începutul lunii mai CNSAS a oferit câteva informaţii preliminare într-un dosar în care Columbeanu este acuzat că ar fi dat ofiţerilor de Securitate informaţii despre mai multe personalităţi artistice ale vremii, printre care şi despre creatoarea de modă Doina Levintza.
Dosarul a fost înregistrat la data de 26 aprilie 2013 la Curtea de Apel Bucureşti, Columbeanu fiind verificat de CNSAS în calitate de candidat la Primăria Capitalei, la alegerile din 2012.
Unul dintre personajele care a intrigat opinia publică pentru funcţia de dinainte de 1989 şi care s-a dovedit, potrivit anchetei CNSAS, că a turnat la Securitate este Alex Mihai Stoenescu, cu numele de cod „Adrian Gavrilescu“.
Istoricul Alex Mihai Stoenescu şi fostul prim-vicepreşedinte al Partidului Noua Generaţie al lui George Becali, a fost declarat colaborator al Securităţii de către Curtea de Apel Bucureşti pe 27 septembrie 2012. Decizia poate fi contestată la instanţa supremă.
Un alt exemplu care a produs controverse puternice în opinia publică românească îl constituie Constantin Bălăceanu Stolnici. Deşi considerat un boier de viţă veche, a fost, potrivit CNSAS, un turnător de cursă lungă.
Informatorul era definit de la bun început drept „elementrul de bază al acţiunii informative”. Era recrutat pentru culegerea sistematică de informaţii despre persoane, evenimente, acţiuni, medii profesionale şi aşa mai departe.
„În această categorie puteau fi incluşi atât cei proveniţi «din mijlocul elementelor străine de clasa muncitoare» (inclusiv deţinuţi politici, recrutaţi prin şantaj sau constrângere), cât şi persoane ataşate regimului, dar nesuspectate în anturajul în care urmau să fie dirijate”, se mai arată în raportul citat.
Note informative ale maramureşenilor din perioada comunistă
Perioada comunistă a făcut ca fiecare judeţ să fie îndeaproape urmărit de către turnătorii securităţi. Nici judeţul Maramureş nu a fost ocolit, aici mai multe persoane fiind puse să raporteze de fiecare dată când observau ceva ciudat. Unul dintre cei mai activi a fost Vasile Moş, recrutat încă din perioada armatei.
Din dorinţa de a obţine un control total din partea statului, regimul comunist a reuşit să realizeze o compartimentare perfectă a informaţiilor. O adevărată reţea de unităţi şi personal avizat în colectarea şi transmiterea datelor a fost stabilită în fiecare judeţ al tării.
Orice persoană considerată de interes, care se presupunea că a încălcat sau că doreşte a aduce prejudicii de orice fel sistemului era îndeaproape urmărită. O atenţie deosebită era acordată persoanelor cu funcţii importante, care puteau prezenta un interes pentru spionajul străin.
Astfel în 1969 lt.-col. Hriţan Nicolae, şeful I.S.J. Maramureş, afirma următoarele: „baza de lucru din această categorie, pe raza judeţului, este compusă din un număr de 116 elemente. Majoritatea sunt specialişti, intelectuali, funcţionari şi pe poziţii în sectoare vulnerabile ale economiei judeţului. Din baza de lucru, 13 sunt urmărite în acţiuni, 34 în mape, iar 43 de elemente sunt luate în studiu”.
Ororile de la Odorheiu Secuiesc: Mărturia unui condamnat la moarte prin spânzurare de extremiştii ungari
Neorevizionismul maghiar s-a manifestat puternic în Harghita şi Covasna. A constatat- o pe propria- i piele sătmăreanul Mircea Buie, un tânăr ofiţer de Securitate, pe care evenimentele din 1989 l-au prins activând la Odorheiu Secuiesc. Mircea Buie a scăpat ca prin minune: şansa a făcut să se rupă creanga de care îl agăţaseră un grup de extremişti maghiari.
Întâmplarea cutremurătoare din 1989 avea loc la Odorheiu Secuiesc, când românii de etnie maghiară au pornit războiul împotriva ofiţerilor de Miliţie şi de Securitate. În decembrie 1989 în judeţele Harghita şi Covasna, în zilele Revoluţiei, şase cadre din Miliţie şi Securitate au fost ucise cu sălbăticie de populaţia de etnie maghiară din regiune.
Mircea Buie ocupa chiar funcţia de lider al grupului de securişti. A scăpat ca prin minune de ororile atacanţilor. Bărbatul povesteşte că existau la orice pas semnale clare de intensificare a contactelor revizioniştilor maghiari cu anumiţi oameni din zonă. Astfel, Sándor Csoóri, preşedintele Federaţiei Mondiale a Ungurilor şi apoi, lider al Frontului Democrat Maghiar, ţinea legătura cu profesorul Katona Ádám şi cu actorul Bartha Mihály.
Rolul lor era să atragă intelectualii de vârf din Odorheiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc, sub pretextul luptei împotriva asimilării şi afirmării secuilor. La o cabană din zonă aveau loc întâlniri la care mai veneau scriitorul Sütő András (plecat şi el în Ungaria după evenimentele de la Târgu Mureş) şi fratele lui László Tőkés. În ce-l priveşte pe Sütő András, Mircea Buie spune că acesta şi-a îndesit vizitele la Consulatul Maghiar din Cluj, iar după desfiinţarea acestuia, la Ambasada Ungariei de la Bucureşti, în acelaşi timp fiind contactat şi de alţi diplomaţi străini acreditaţi la Budapesta. Mai ales diplomaţi maghiari, britanici şi francezi şi-au intensificat prezenţa în Harghita şi Covasna.
Cum era descris în notele informative ale Securităţii Corneliu Coposu, sălăjeanul cel mai atent monitorizat de securişti
Istoricul zălăuan Marin Pop a studiat dosarele cu note informative semnate de mulţimea de turnători pe care i-a avut Corneliu Coposu şi a aflat, spre exemplu,,cum petrecea Corneliu Coposu sărbătorile în detenţie, sau, mai exact, cum spuneau acei turnători că erau marcate de Coposu, fiu şi nepot de preot, sărbătorile creştine într-o perioadă în care acestea erau interzise.
Dintr-o notă informativă, semnată de sursa „Viorel”, aflăm că în seara zilei de 24 decembrie 1951, Seara de Ajun, la orele 21, „grupul de reacţionari compus din Coposu Corneliu şi Constantinescu Aurel” s-au deplasat la Cabana nr. 13 şi „împreună cu grupul de reacţionari de acolo a început să cânte diferite cântece (colinde) cu scopul de a ridica moralul legionarilor (cu acest termen erau catalogaţi fruntaşii partidelor istorice, în special a naţional-ţărăniştilor – n.n.) aflaţi în această colonie”. Era într-adevăr un moment de sărbătoare prin care se încerca, în primul rând, respectarea unei datine creştine, dar şi ridicarea moralului colegilor de suferinţă.
Metodele Securităţii în Banat: cum erau hăituiţi presupuşii "duşmani ai poporului"
În perioada comunistă, oamenii îşi turnau cunoscuţii la Securitate la primul imbold, după îndelungi presiuni, sau nu cedau deloc. Au fost mai multe cazuri în care tacticile de convingere ale securiştilor nu au funcţionat, iar unul celebru este cel al pastorului Laszlo Tokes, în faţa locuinţei căruia a izbucnit revoluţia din 1989.
“Încă din 1975 au înercat să mă racoleze. M-au ţinut două zile la Securitatea din Braşov. Nu m-au agresat, m-au ameninţat, au folosit metode diverse, de îmbiere, de ameninţare, de ademenire, o gamă largă de metode psihice. La urma investigaţiilor, spre a doua zi seara au cerut să scriu un angajament. Sincer să vă spun, în vocabularul meu de atunci nici nu a existat cuvântul «angajament».
A început să dicteze, iar eu în cursul scrierii mi-am dat seama ce se pregăteşte, când a spus ceva de pseudonimul Vasile Braşoveanul, dacă mi-aduc aminte bine... Atunci m-am gândit cum să procedez şi, ca să am timp să iau o decizie, am scris mecanic tot textul până la ultimul punct. Până când a spus «ia semnează!», am avut destul timp să hotărăsc şi să nu semnez. Şi atunci au început strigăte, ameninţări, a ridicat glasul, a încercat tot ce putea, dar nu m-am lăsat şi n-am semnat", a declarat Tokes, într-un interviu acordat lui Marius Mioc.
Cum erau turnaţi la Securitate criticii măsurilor regimului comunist
Arhivele păstrează sute de note informative date la Securitate de „ciripitorii” care erau în stare să-şi vândă şi părinţii pentru avantaje de tot felul. Meseria de turnător a existat de când lumea şi pământul, dar la români această îndeletnicire, pe vremea regimului comunist, a prins străluciri de diamant din dorinţa unor avantaje mai mici ori mai mari sau pentru a li se ierta nişte păcate.
Vecini, prieteni, colegi mulţi şi-au zugrăvit în culori vii semenii. Acum mai bine de 60 de ani nişte petrecăreţi de la Cîmpuri erau pârâţi la Securitate că s-au îmbătat şi că ar fi cântat „Ieşi Hitler din pământ şi vezi Stalin ce-a făcut /A făcut din ţânţar armăsar şi din ţigan funcţionar”.
„Însă pentru cei mai curioşi, pagina de internet a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, subcapitolul fişe matricole penale, conţine adevărate bijuterii: elita vechiului regim interbelic a ajuns la închisoare fie din cauză că subiecţii au spus în gura mare că doreau să vină americanii, fie că se bănuia că aveau cocoşei de aur, pământ , legături cu străinii sau nu-şi achitau impozitele şi multe alte astfel de exemple. Toate aceste pete erau raportate disciplinat la organele de drept de către binevoitorii timpului”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.
Mitropolitiul Nicolae Corneanu este printre puţinii „turnători“ care şi-au recunoscut fapta
Cunoscutul dizident anticomunist Doru Braia este cel care subliniază acest lucru, într-un interviu pentru Revista Agero. „Nişte dezvãluiri ulterioare "spectaculoase" ale generalului Iulian Vlad m-au pus pe gânduri: o bunã parte din informatori erau voluntari, se prezentau Securitãţii din proprie iniţiativã! Las la o parte numãrul absolut uriaş de informatori şi agenţi.
Nu are atunci dreptate Paul Goma când spune cã "românii au fost ocupaţi de români"? Eu am avut tristeţea sã descopãr chiar în cercul meu familial informatori ai Securitãţii, care, cert, m-au turnat şi pe mine... Dacã şi oamenii care mã auzeau zi de zi au fãcut "pactul cu Diavolul", de ce la nivel naţional ar fi fost altfel? Se ajunsese pânã acolo cã, unii pãrinţi îşi obligau copii sã urmeze o carierã profesionalã în Securitate, ca "sã o ducã mai bine"...
Nume conspirative pentru note informative la fosta securitate comunistă din Alba: Partenie, Ionică, Panait
Notele informative la fosta securitate comunistă erau, de obicei, semnate cu nume conspirative. După 1989, unii informatori au fost deconspiraţi. CNSAS a cerut în justiţie constatarea de colaborator al fostei securităţi. În Alba au existat câteva persoanlităţi publice care s-au judecat cu instituţia statului. Unii au câştigat, iar alţii au pierdut.
Istoricul Iacob Mârza, profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918“, este colaborator „cu acte în regulă“ al fostei securităţi din Alba. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a pronunţat în noiembrie 2009 o decizie definitivă în favoarea CNSAS.
Istoricul a fost rector al Universităţii din Alba Iulia în perioada 2000 - 2004, respectiv decan al Facultăţii de Istorie între anii 2004 - 2008 şi decan al Facultăţii de Ştiinţe în perioada 1993 - 2000. Pentru a putea candida şi obţine aceste funcţii, Iacob Mârza a trebuit să semneze declaraţii pe propria răspundere prin care a susţinut că nu a colaborat cu fosta securitate.
La acesta articol au contribuit: Cosmin Carp, Cristina Cicău, Olimpia Man, Vali Silaghi, Ştefan Borcea, Cristian Franţ, Dorin Ţimonea, Ionuţ Ungureanu.
Se încarcă comentariile...
