Poeţi din Nord-Est: Ioan Mateiciuc: ”Open de dor”

Anglo-americano-saxonismele  încep să pârâie, sfârâie  frumos şi pre limba lui Eminescu. Căci, poate şi el a avut în sat la vremea  lui, în Ipoteşti, un ”general store” unde se găseau lucruri produse la  Lipsca, sau măcar  un  ”boutique” cu tot felul de colonialele şi stofe fine...

Euro-globalismul şi poezia mioritică

Store- ul  lui loan Mateiciuc poet şi cântîreţ folk, se  numeşte  ”Open de dor” (Alexandria Publishing House, 2012). Un titlu fonetic şi totodată un ingenios calambur. Că lumea cultă ştie ce înseamnă ” dechide uşa”  fonetic. Numai că scris rămâne numai ”de dor” cu acel dor românesc. Unicul ”dor” care nu e deloc ”uşă”, ci chiar  intraductibilul giuvaer lingvistic carpato-dunăreano-pontic...Ba calamburul  îmi aminteşte de unul mai celebru care  includea titlul unui ziar comunist de  limbă maghiară de  la  noi:  If Ju munkas ... have you money. Ca să se ştie că şi genul ăsta de umor a existat încă înainte de era noastră...

Eu, un fanatic  jucător de cuvinte, calamburist sau poet ludic cum am fost poreclit de critică, mă amuz. Dar caut poezia. Cert e că o carte de debut care arată ca aceasta, plus titlul, merită luată în seamă. Şi cartea - nu am ajuns  la conţinut  -  e complexă ca realizare. Atractivă. Sexy. Pagini cu colţurile în arabescuri, hârtie  lucioasă, ilustraţii, imagini  color ale artistei Alexandra Andreea Stela Juduc, coautor grafic al versurilor. Prefaţa poetei Clara Mărginean, un soi de cloşcă literară a  poeţilor din Nord Est. Proiect realizat cu sprijinul Asociaţiei  pentru Cultură şi Solidaritate Peter Tomaschek şi dl Paul Râpă.

O carte de tot respectul. Pe care, cred eu, recent dispărutul Romulus Vulpescu cărturar&bibliofil celebru şi rafinat, ar fi apreciat-o.

Dovadă că mai tinerii poeţi, debutanţi în cazul nostru, ştiu să se ia în serios, ba chiar în grav, de la kilometrul zero al carierei. Nu le scapă niciun detaliu. Apoi, am observat că ei, debutanţii, adaugă şi o formă de propagare, propagandă? Sonoră, a  operei: îşi cântă propriile versuri. Ori ei pe ei, ori ei între ei. Modelul lui Vali Sterian, Al. Andrieş şi mai ales al unor Dinu Olăraşu şi mai recent Adi Beznă poeţi consacraţi, notorii, proliferează.

Mai toţi folkişti tineri de azi cântă producţii proprii de gândeşti că în raniţa fiecăruia sălăşueşte o pană dacă nu o coardă de-ai ”biblicilor” Bob Dylan sau Leonard Cohen...

Ineditul epocii, în lectura unui vetust şochează uneori fiindcă de  pildă  poetul  îndrăgostit visează la o noapte de dragoste neprotejată. Iată un ideal la care un Eminescu sau subsemnatul nu visau. Dragostea era ca atare şi pro- şi neprotejată...

Jocurile de cuvinte plăcute, amuzante sunt  picanterii  în economia  tristaţii sau a melancoliei tânărului amorez: ”vise versa” , ”da mă! – damă” . Sau, foarte  inspirat: ”dacă toate  plăcerile tac//de fapt eu tic-tac uneori//aşa ca o femeie care trece goală  peste calea ferată...

Dar dincolo de  jocuri şi cochetării poetul denotă un intimism suav însă concret (e vina epocii) populat, survolat de... amestecat cu vin demisec, vodkă, rock clasic, fesul galben al iubitei; ”oul Kinder” deloc dogmatic al unei iubiri constante tinzând spre eternitate; ”perna strânsă-ntre picioare” cu conotaţii meteo; ”posterul cu Marilyn Monroe” .. al lui Warholl poate cu mai multe maryline monocolore; ” mirosul de sânge al sârmei ghimpate”, fantastică sugestie; ”fularul brodat de  mână” fetiş fluid sacralizat ca detaliu.

Lucrările artistei Alexandra Andreea Stela Juduccare fac pereche ”split”  cu fiece poem sub umbrela aceluiaşi titlu, evident, lucrează, con-lucrează cu poemul, contrastează, concurează, complementează, sugerează. Fiecare piesă fiind parte din poem dând o plăcută idee de siamezi pe două arte. Pe două muze: Erato şi...să o botezăm noi: Zografia, pe eventuala muză a picturii nenumită de  mitologia greacă. Apoi să nu uităm paharul ca obsesie lirică a poetului, leitmotiv, al cărui spaţiu interior e ocupat cu vin, extaze sau otravă...

O carte şi o lectură mai mult decât agreabilă, spumoasă,  lirică, îndrăzneaţă deschisă open  cu toţi porii fiorului şi amorului...liric. Fie şi oprindu-te cu lectura fugitivă, măcar la titlul cărţii lui Ioan  Mateiciuc, mai că de plăcerea lecturii la ”Open de dor”  îţi vine să spui iubitei guralive : ”Taci mi nau...”.