Mizele „bătăliei“ pentru Capitala Culturală Europeană din 2021
0
Timişoara, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti se află pe lista scurtă a oraşelor care au rămas în competiţie pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.
Dintre cele 14 oraşe acceptate în competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, în ordine aleatorie, au rămas pe lista scurtă: Timişoara, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti. „E momentul să se investească bani în cultură“, a spus Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii, vineri, în timpul unei conferinţe de presă. La eveniment au mai participat Steve Green, preşedintele juriului de experţi, şi Sylvain Pasqua, din partea Comisiei Europene.
Un juriu independent, format din 12 experţi numiţi de Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comitetul Regiunilor, a stabilit lista scurtă şi va evalua mai departe candidaturile oraşelor. Au mai fost înscrise următoarele localităţi: Alba Iulia, Arad, Bacău, Braşov, Brăila, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava şi Târgu-Mureş.
Criteriile de selecţie
Steve Green, preşedintele juriului de experţi, a precizat cele şase criterii în baza cărora au fost selectate cele patru oraşe. „Primul îl reprezintă strategia culturală şi moştenirea pe care aceste capitale europene urmează să o lase. Al doilea este dimensiunea europeană: oraşul va reflecta la propria istorie şi cultură, dar şi la istoria şi cultura celorlalte oraşe europene. Cel de-al treilea se referă la dimensiunea programului şi implică o viziunea artistică puternică, inclusiv atragerea vizitatorilor din afara ţării. Cea de-a patra este participarea locuitorilor în dezvoltarea programului. Celelalte două sunt foarte directe: au bani şi au cu cine să fie o Capitală Culturală Europeeană?“. Etapa finală de selecţie a oraşelor, va avea loc, cel mai probabil, în perioada august-septembrie 2016.
Cultura ospitalităţii de la Baia Mare
O surpriză este prezenţa pe lista scurtă a oraşului Baia Mare. „Elementul pe care l-am scos în faţă, elementul local care ne diferenţiază de celelalte oraşe, este cultura ospitalităţii. Toată lumea ştie că maramureşenii şi băimărenii sunt oameni primitori, dar nu primitori doar în conceptul turistic. Au fost primitori cu mai multe culturi de-a lungul vremii; au fost primitori cu cei care au găzduit Colonia pictorilor, cel mai important moment de sincretism cu arta europeană de acum 120 de ani, când a fost înfiinţată Colonia“, a explicat Vlad Tăuşance, coordonatorul proiectului. El a mai precizat că Baia Mare e un fost oraş poluat, care în momentul de faţă reprezintă un exemplu de oraş verde. Vlad Tăuşance a coordonat şi comunicarea online a lui Klaus Iohannis, când a candidat la preşedinţie, reuşind să-i aducă acestuia mai mulţi fani pe Facebook decât au Angela Merkel şi Francois Hollande.
Foto: Adevărul
Clujul, un oraş cosmopolit
„Conceptul candidaturii Cluj, «East of West», spune că e vorba de un oraş cosmopolit şi occidental în Estul Europei, dar şi de un oraş răsăritean de mărime medie în Vestul Europei“, scrie în dosarul de candidatură al Clujului. De asemenea, s-a pus accentul pe multiculturalismul oraşului Cluj, unde convieţuiesc români, maghiari, germani, evrei şi romi. În Cluj au loc peste 100 festivaluri de film, muzică, arte vizuale, printre care Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), Electric Castle, Jazz in the Park şi Untold Festival. Proiectul prevede investiţii importante precum: sediu pentru Orchestra Filarmonicii Transilvania şi alte instituţii culturale (65 milioane euro), centrul European de Artă Contemporan (12 milioane euro), reabilitarea zonei Cetăţuie (6 milioane euro), reabilitarea Someşului (25 milioane euro).
Foto: Adevărul
E momentul să se investească bani în cultură, a spus Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii
Spiritul civic, la Timişoara
„Diversitatea multiculturală şi interculturală fac parte din istoria Timişoarei. Nu ne-am oprit însă la istorie, ci am privit spre viitor. Acesta se bazează pe latura multi şi interculturală. Apoi, în 1989 a fost oraşul care a a dus schimbarea în destinul României. Însă spiritul civic a fost un atuu al Timişoarei, şi dorim să îl reînviem“, a declarat Simona Neumann, preşedintele Asociaţiei „Timişoara Capitala Europeană a Culturii 2021“.
Foto: Adevărul
Capitala Culturală Europeeană este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare şi de includere, a spus Steve Green, preşedintele juriului de experţi
„Memoria Bucureştiului“
Proiectul „Bucureşti. Memoria. Explorarea. Imaginarea – Oraşului“ a lansat candidatura oraşului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. Organizatorii au propus trei direcţii de intervenţie: redescoperirea memoriei ascunse a oraşului, reconectarea centrului cu periferia şi sprijinirea potenţialul creativ din cartiere. Bucureştenii au participat la proiect, printre altele, cu fotografii şi filmări din diverse colţuri ale Capitalei, iar materialele au fost adunate într-o expoziţie cu tema „memoria colectivă a locuitorilor Bucureştiului“. De asemenea, în cadrul proiectului au avut loc concerte şi expoziţii.
Pe lângă oraşul din România, în 2021, vor mai fi alese două capitale culturale europene, şi anume un oraş din Grecia şi unul din Serbia/ Muntenegru. Programul „Capitală culturală europeană“ a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe s-au bucurat de acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu l-a deţinut, alături de Luxemburg, iar în 2015, localitatea Mons, situată în sudul Belgiei, a preluat la sfârşitul lunii ianuarie rolul de „capitală culturală europeană“, împreună cu Plzeň din Cehia.
Foto: Adevărul
Bacăul a avut un proiect agramat
O cacofonie, lipsa unor diacritice, dar şi alte erori de scriere au creat un adevărat scandal în jurul proiectului „Bacău, capitală culturală europeană“. Din cele 14 oraşe care au candidat pentru titlu, alţi mari perdanţi sunt: Braşov, Iaşi, Alba Iulia.
Braşovul s-a bazat pe istoria sa şi pe faptul că aici sunt cele mai multe monumente istorice certificate din România, printre care Biserica Neagră şi Prima Şcoală Românească, bisericile fortificate şi cetăţile medievale din Ţara Bârsei, dar şi pe instituţiile de cultură: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Opera, Filarmonica. Toate acestea au fost reunite patru cuvinte: „Civilizaţia Muntelui” şi „Sub Munte”, pentru a scoate în evidenţă zona de excepţie a burgului de la poalele Tâmpei.
Candidatura municipiului Alba Iulia s-a aflat sub sloganul „Cealaltă capitală”, punându-se accent pe moştenirea istorică şi pe Cetatea Alba Carolina, care „se înscrie ca o valoare importantă a patrimoniului cultural local, naţional şi internaţional”, scrie în dosar. „Cetatea Alba Carolina este cea mai mare cetate din România şi este unică în Europa pentru elementele decorative care îi ornamentează porţile de acces şi bastioanele”, motivează organizatorii.
Mihai Chirica, primarul interimar al Iaşiului, pune această nereuşită pe seama lui Gheorghe Nichita, aflat în arestul Poliţiei Capiitalei, pentru că ar fi adus prejudicii de imagine oraşului. „Sunt trist, îmi pare rău că echipa nu a reuşit să surmonteze decalajul de timp pe care l-a pierdut în perioada anterioară. Cred că am avut şi un prejudiciu de imagine major. În momentul de faţă, rămâne, totuşi, surprinzător că Moldova nu e nicăieri“, a declarat Mihai Chirica.
Finanţări de milioane de euro pentru Capitala Europeană a Culturii
Titlul de Capitală Culturală Europeană schimbă cu totul viaţa unui oraş, procesul de accedere la acest titlu începând cu şase ani înainte. Odată cu titlul de Capitală Culturală are loc dezvoltarea turismului cu o creştere, în medie, de 12% în anul respectiv. De asemenea, se reface infrastructura culturală. Alte două beneficii ar fi coeziunea socială şi solidaritatea reprezentanţilor politici ai oraşului. Prin urmare, anul Capitalei Culturale aduce laolaltă toate comunităţile din oraş. „În ţări mai dezvoltate decât România, practica a fost de alocare de la administraţia centrală pentru oraşul câştigător al proiectului Capitală Culturală Europeană a unor fonduri de 10 — 15 milioane de euro. Acestei sume i se adaugă un sprijin substanţial din partea consiliului judeţean, a administraţiei locale, adâugându-se simbolic un premiu care este acordat de Uniunea Europeană, în valoare de 1,5 milioane de euro, cunoscut sub numele de premiul Melina Mercouri“, a precizat Vlad Alexandrescu.
„Este nevoie de infrastructură pentru ca acest oraş să primească, să zicem, un milion de turişti, în anul 2021, aeroporturi, gări, poşte, telecomunicaţii, autostrăzi ş.a.m.d. Deci, acest buget multianual va trebui gândit şi structurat în aşa fel încât să permită oraşului să răspundă nu numai comandamentului în ceea ce priveşte cultura, manifestărilor artistice, ci şi capacităţii lui de a fi gazdă de-a lungul întregului an 2021, pentru evenimentele pe care le propune“, a subliniat Ministrul Culturii.
Ce a însemnat „Sibiu - Capitală Culturală“, în 2007
Când a fost Capitală Culturală Europeană, în perioada în care Klaus Iohannis era primar, Sibiul a primit de la bugetul de stat 50 de milioane de euro. Banii au fost alocaţi pentru lucrări de reabilitare — circa 40 de faţade ale clădirilor şi ganguri din Sibiu—, achiziţia de echipamente — cortul Pavilion 2007, două scene şi gradene, un pian Steinway—, reabilitarea mai multor lăcaşuri de cult, organizarea de proiecte culturale, promovarea programului, reabilitarea aeroportului din Sibiu. „Aceasta a fost suma totală investită de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de autorităţile de la Sibiu pentru Capitala Culturală Europeană“, a declarat, la vremea respectivă, Sergiu Nistor, comisar guvernamental al programului „Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007“.
Foto: Ovidiu Dumitru Matiu/ Mediafax
La Sibiu, în 2007, Capitala Culturală Europeană a fost un prilej pentru desfăşurarea celor aproximativ 220 de proiecte, la care au ajuns în jur de un milion de turişti, faţă de 300.000, în 2006. Cele mai însemnate evenimente din cadrul „Sibiu 2007“ au fost: Adunarea Ecumenică Europeană, deschisă de preşedintele Traian Băsescu, concertele susţinute de Opera de Stat din Viena şi Scala din Milano, Festivalul Internaţional de Teatru „Radu Stanca" — de pildă, spectacolul „Faust" , montat de Silviu Purcărete într-o hală special amenajată, a costat în jur de 300.000 de euro —, Festivalul de rock „Artmania“, dar şi „Sibiu. Dans. Festival“, recitalurile interpreţilor Goran Bregović şi Julio Iglesias. Pe lângă aceste evenimente, au mai fost alte 40 de proiecte culturale, de dans, muzică, arte şi literatură, pe care oraşele Sibiu şi Luxemburg le-au organizat împreună.
Se încarcă comentariile...
