La Bucureşti, spectacolele lui Kobborg se duc pe bandă rulantă, pe când la Balşoiul moscovit „La Sylphide“ este elogiat. Corina Şuteu vrea să stopeze dezastrul

ONB a anunţat anularea a încă două reprezentaţii. La capătul unei luni de conflicte, instituţia este într-un vid de conducere, a pierdut drepturile de reprezentare pentru două spectacole de top, a oprit trei spectacole cu spectatorii în sală şi a anulat Gala Internaţională a Dansului. Pierderile financiare sunt estimate la aproximativ 400.000 de euro. Johann Koborg este apreciat însă tocmai la Moscova, în patria internaţională a baletului.

Pe site-ul renumitului Balşoi Teatr din Moscova, a apărut o recenzie elogioasă la baletul „La Sylphide“, montat aici de Johann Koborg.

„Această nouă producţie a baletului „La Sylphide“ la Balşoi este de danezul Johan Kobborg, care este eminent calificat pentru a face această treabă. El a fost antrenat să danseze operele lui Bournonville încă din leagăn. (...) Kobborg a dansat în aproape toate baletele lui Bournonville care au putut fi văzute la noi şi a devenit unul dintre interpreţii de frunte ai lumii pentru rolul lui James din „La Sylphide“. În cele din urmă, el a produs propria sa versiune a baletului pentru London’s Royal Ballet şi s-a bucurat de o presă excelentă“, se scrie în recenzie.

În România, alte două reprezentaţii ale spectacolului ”Giselle”, programate pentru datele de 18 şi 28 mai, au fost anulate şi înlocuite cu alte spectacole. Astfel, reprezentaţia ”Giselle” din data de 18 mai va fi înlocuită cu ””Don Quijote”, iar cea din data de 28 mai va fi înlocuită cu ”Tango. Radio and Juliet” .

Potrivit ONB, acest spectacol nu putea fi jucat în absenţa lui Johan Kobborg, al cărui statut în cadrul Oeprei este, în acest moment, incert. ”Menţionăm că aceste modificări au survenit ca urmare a semnalării de către departamentele de specialitate din cadrul Operei Naţionale Bucureşti a incertitudinilor privind drepturile de reprezentare a spectacolului Giselle în condiţiile actuale, dar şi a semnalării de către acestea a faptului că spectacolul, neprogramat în ultimele luni, necesită un număr mare de repetiţii care să asigure desfăşurarea sa în condiţii adecvate, aspect imposibil de dus la îndeplinire în lipsa domnului Johan Kobborg, care avea şi rolul de maestru de balet pentru acest titlu. Ca atare, conform Notei interne emise de către departamentele de specialitate, desfăşurarea reprezentaţiilor spectacolului din datele de 18 şi 28 mai nu mai este posibilă”, a anunţat, luni ONB, într-un anunţ publicat pe site-ul instituţiei.

Spectatorii care au achiziţionat bilete pentru spectacolul ”Giselle” de la Casa de bilete a Operei Naţionale Bucureşti sunt aşteptaţi la sediu începând de luni, 9 mai 2016, pentru a recupera contravaloarea acestora, iar spectatorilor care au achiziţionat biletele online le va fi restituită integral contravaloarea în contul din care a fost făcută plata, precizează instituţia.

Până acum, fără a ţine cont şi de aceste două reprezentaţii anulate luni,  Opera Naţională Bucureşti a pierdut, numai din costurile biletelor pentru reprezentaţiile anulate, peste 20.000 de euro, la care se adaugă aproximativ 350.000 de euro, reprezentând cheltuielile pentru producţia spectacolelor anulate şi drepturi de reprezentare, potrivit unei estimări obţinute de agenţia de presă News.ro. Aproximativ 70.000 de euro au reprezentat pierderile pentru primele două reprezentaţii ”Giselle”, la care se adaugă costurile pentru cele două anulate luni.

În ultima lună, în contextul tensiunilor de la Opera Bucureşti, culminate cu demiterea ministrului Culturii Vlad Alexandrescu, Opera Naţională Bucureşti a pierdut drepturile de reprezentare pentru două mari producţii internaţionale, a anulat Gala Internaţională a Dansului, programată pentru 28 aprilie şi a oprit trei reprezentaţii, în condiţiile în care spectatorii erau deja în sală.

Astfel, ”La Fille mal gardée”, unul dintre marile spectacole din repertoriul baletului Royal Opera House, pus în scenă de coregraful Sir Frederick Ashton la Opera Naţională Bucureşti, programat pentru data de 15 mai, a fost anulat, din cauza incertitudinilor privind drepturile de reprezentare, după ce Johan Kobborg nu a mai fost la coordonarea trupei de balet.

Potrivit cifrelor furnizate de Serviciul Financiar al Operei agenţiei News.ro, pentru această reprezentaţie s-au vândut 165 de bilete, în valoare de 1.400 de euro, iar costurile de producţie au fost în valoare de  564.076 lei (125.350 euro) din care drepturi de autor, 246.439 lei.

Pentru cele două reprezentaţii anulate ale spectacolului ”Giselle”, pentru care drepturile de autor au fost retrase,  din 6 şi 8 mai, costurile de producţie au fost în valoare de 291.091(64.686 Euro) din care 145.398 lei drepturi de autor. 490 de bilete au fost vândute pentru cele două reprezentaţii, în valoare totală de 21.023 lei (4.672 Euro).

”DSH/THE DREAM”, reprezentaţie anulată în 23 aprilie, în condiţiile în care câţiva balerini erau pe scenă deja, iar publicul în sală, a avut un cost de  producţie, la care se adaugă cheltuieli externalizate, în valoare de 477.099 lei(106.022 euro).  486 de spectatori aveau bilete, la care se adaugă 118 invitaţii, veniturile spectacolului din vânzarea de bilete ridicându-se la 20.733 lei(4.607 euro).

Pentru spectacolul ”Falstaff”, cu reprezentaţiile din 20 şi 21 aprilie anulate, fără un anunţ prealabil, costurile de reprezentare pentru seara de 20 au fost de  90.137 lei( 35.500 servicii iluminotehnică şi 50.000 lei drepturi intelectuale invitaţi, plus 4.637 lei diverse cheltuieli). Pentru seara de 21 aprilie, costurile de reprezentare s-au ridicat la  88.137 lei. În total, pentru cele două seri s-au vândut 700 de bilete, costurile totale fiind de 5.251 euro. La ambele reprezentaţii, au fost acordate peste 350 de invitaţii, pa lângă biletele vândute.

Pentru Gala Internaţională a Dansului, care ar fi trebuit să aibă loc în 28 aprilie şi la care fusese invitat celebrul balerin Ivan Vasiliev, nu se cunosc costurile de producţie, dar 519 bilete au fost vândute, în valoare totală de  27.904 lei(6.200 euro).

Pentru toate aceste reprezentaţii anulate, Opera Naţională Bucureşti a anunţat returnarea banilor obţinuţi din vânzarea de bilete.

ONB a anunţat mai întâi anularea reprezentaţiilor din zilele de 6 şi 8 mai ale spectacolului ”Giselle”, deşi, potrivit unei note obţinute de agenţia News.ro, drepturile pentru acest spectacol au fost retrase, ceea ce înseamnă că nici celelalte reprezentaţii programate nu vor putea fi puse în secnă la Bucureşti.

După plecarea lui Johan Kobborg, al cărui statut este încă incert, Opera Naţională Bucureşti a anulat şi Gala Internaţională a Dansului, programată pentru 28 aprilie, şi unde a fost invitat să danseze, potrivit unei declaraţii pentru News.ro, chiar celebrul balerin Ivan Vasiliev.

În acest context, 154 de artişti, angajaţi ai Operei Naţionale Bucureşti, au cerut, în propunerea de reorganizare a celor două instituţii, Opera şi Opereta, proiect depus deja la Ministerul Culturii şi Guvern, ca instituţiile să rămână teatre de repertoriu şi nu de proiect.

Opera Naţională Bucureşti a fost scena unor conflicte deschise între noua conducere numită de Vlad Alexandrescu, dirijorii Vlad Conta şi Tiberiu Soare, şi balerinul Johan Kobborg, care avea atribuţii de coordonare a Companiei de balet.  Tensiunile s-au accentuat, ducând la un vid de putere la ONB, fără conducere, astăzi, şi la demisia ministrului Culturii, criticat de preşedintele Klaus Iohannis pentru felul în care a gestionat criza de la Operă.

Noul ministru al Culturii, Corina Şuteu, a declarat, joi, în cadrul primei conferinţe de presă, că preferă să nu se grăbească în cazul situaţiei de la Opera Naţională Bucureşti (ONB) şi că Johan Kobborg va rămâne în instituţia de spectacole.

În opinia ministrului Culturii, ”este firesc” ca Johan Kobborg să rămână în instituţie, iar despre numele vehiculate pentru conducerea interimară a Operei, Corina Şuteu a afirmat că regizoarea Beatrice Rancea, angajata Operei din Iaşi, este luată în considerare pentru această funcţie.

Ce-a făcut Corina Şuteu până acum

Ministrul Culturii, Corina Şuteu, a avut, luni, o întâlnire cu un grup restrâns de angajaţi ai Operei Naţionale Bucureşti, la care s-au discutat mai multe teme cu privire la recentele evenimente legate de ONB: separarea celor două teatre, prezenţa angajaţilor la reorganizarea instituţiilor şi conducere formată din muzicieni au fost unele dintre doleanţele artiştilor.

Discuţiile au fost despre importanţa definirii Operei şi Operetei ca instituţii de repertoriu, aşa cum se arată în Proiectul de Hotărâre şi Nota de fundamentare privind reorganizarea prin divizare a Operei Naţionale Bucureşti, privind reînfiinţarea Teatrului Naţional de Operetă ”Ion Dacian”, după cum se arată într-un comunicat asumat de protestatarii de la ONB.

La întâlnire, s-a explicat detaliat că, deopotrivă, Opera şi Opereta au desfăşurat proiecte de-a lungul timpului, dar pentru aceasta nu a fost nevoie să fie atacată structura şi definirea de instituţie de spectacole de repertoriu. Din nou, angajaţii întăresc ideea că este important ca şi contractele să fie pe perioadă nedeterminată în domeniul operă, operetă, balet.

Dintre cele 15 teme expuse la întâlnirea cu demnitarul, angajaţii i-au prezentat situaţia statistică a celor 50 de reprezentaţii suspendate în ultimele două stagiuni la Operă şi Operetă, în vremea fostei conduceri a lui Dincă Răzvan-Ioan şi Călin George, inclusiv Centralizatorul de stagiune care conţine zeci de reprezentaţii suspendate.

Totodată, a fost adusă în discuţie lipsa de reacţie a Ministerului Culturii din anul 2008 până în prezent, referitor la nenumăratele adrese, memorii şi sesizări, în care erau prezentate diferite aspecte neconforme ale managementului, aspecte care ar fi trebuit să fie cercetate şi analizate. S-a prezentat în acest sens un rezumat al zecilor de adrese depuse, precum şi un Raport audit pe care ar fi necesar ca Ministerul să-l analizeze cu maximă responsabilitate, informează un raport al angajaţilor pe pagina adevaruldelaopera.wordpress.com.

S-a pus în discuţie importanţa legalităţii situaţiilor contractuale a întregii foste echipe de conducere a lui Răzvan Ioan Dincă, din care făcea parte şi Johan Kobborg.

Muzicienii trebuie să fie la conducerea instituţiilor muzicale de spectacole şi concerte, au mai susţinut angajaţii la întâlnirea cu ministrul Corina Şuteu.

Potrivit raportului întâlnirii, ”ministerul Culturii a prezentat, aproape ca o certitudine numirea doamnei Beatrice Rancea ca director interimar. Referitor la această numire, spre surprinderea tuturor angajaţilor prezenţi la întâlnirea cu ministrul Corina Şuteu, aceasta a afirmat că s-ar fi convenit asupra numirii doamnei Beatrice Rancea ca interimar la negocierea care a avut loc între Vasile Dîncu şi câţiva reprezentanţi ai angajaţilor Operei Naţionale Bucureşti. Am precizat doamnei Ministru că nimeni dintre cei de faţă nu a avut cunoştinţă de acest lucru. De altfel, nu cunoaştem în ce temei s-ar fi putut face o astfel de negociere. Pentru a face şi mai clară opinia noastră de specialişti practicanţi în domeniul muzical, am subliniat din nou importanţa existenţei muzicienilor cu pregătire de specialitate la conducere Operei şi Operetei. S-a specificat că sunt suficient de mulţi muzicieni care pot fi numiţi la conducerea interimară a celor două teatre. S-au exprimat temeri legate de situaţiile conflictuale, cu consecinţe juridice pe care dna Beatrice Rancea le are în calitate de manager al Operei Naţionale Iaşi”.

Beatrice Rancea, director al Operei Naţionale Române din Iaşi, a declarat sâmbătă pentru agenţia de presă News.ro că nu i s-a făcut o propunere oficială pentru conducerea Operei Naţionale Bucureşti, dar că o onorează nominlazarea pe care a făcut-o chiar Andrei Şerban, aşa cum a menţionat vicepremierul Vasile Dâncu. Nu a fost, însă, contactată de noul ministru al Culturii, Corina Şuteu, dar a aflat, din presă, că este ”o variantă” spune Rancea.

În acest context, angajaţii ONB au susţinut că dirijorii, datorită specializării lor, sunt cei mai potriviţi pentru conducerea Operei şi Operetei.

Totodată, s-a făcut referire la ”situaţia lui Johan Kobborg, care a generat tensiuni şi suspiciuni în colectivul Operei în ceea ce priveşte comportamentul şi aspectele de legalitate ale deţinerii unor calităţi şi funcţii în condiţii care se cer elucidate”.

Problemele administrative prezentate au fost direcţionate de către doamna Ministru personalului prezent de faţă al Ministerului.

Corina Şuteu a fost de acord să ia în considerare separarea celor două teatre şi ca la discuţiile despre reînfiinţarea Teatrului Naţional de Operetă ”Ion Dacian”, pe lângă factorii decidenţi, să se afle şi specialişti în domeniu de faţă.

Ultimul punct susţinut de angajaţi a fost acela prin care au subliniat faptul că oricine din fosta conducere ar reveni într-un post de coordonare în instituţie va agrava tensiunile şi aşa acumulate în timp.