Art Safari, cel mai mare târg de artă contemporană, se deschide la Galeriile Kretzlescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Galeriile Kretzulescu devin gazda celui mai mare târg de artă contemporană, Art Safari. sursă FOTO: zilesinopti.ro
Galeriile Kretzulescu devin gazda celui mai mare târg de artă contemporană, Art Safari. sursă FOTO: zilesinopti.ro

Joi a avut loc conferinţa de presă care a anunţat cea de-a patra ediţie a  târgului Art Safari. Pavilionul de artă se deschide vineri şi se închide pe 18 iunie, timp în care spectatorii se pot bucura, pe lângă seriile de expoziţii ale diverşilor artişti contemporani, de cele două mari expoziţii permanente: expoziţia „Luchian şi indepedenţii” şi „Notes on a landscape”, expoziţie cu opere româneşti, curatoriată de belgianul Wim Waelput.

Timp de o lună, între 19 mai şi 18 iunie, vizitatorii se vor putea  bucura de dominaţia artei într-un spaţiu cu o puternică încărcătură istorică, adică Galeriile Kretzulescu (Calea Victoriei 45).

Unul dintre evenimentele noi din cadrul Art Safari din acest an este că se va celebra printr-o expoziţie, Centenarul Luchian, cu o întârziere însă de un an, pentru că anul trecut a fost dedicat fenomenului dada. Adina Renţea, directorul pavilionului muzeal şi cea care s-a îngrijit de colecţia Luchian, a declarat în cadrul conferinţei că această expoziţie va cuprinde peste 100 de opere ale artistului, din peste 20 de instituţii muzeale din toată ţara, inclusiv din colecţii private, expoziţia înfăţişând tot universul tematic al lui Luchian.

Un alt eveniment notabil găzduit de Art Safari în acest an o reprezintă expoziţia centrală a Pavilionului de Artă Contemporană, „Notes on a Landscape”, curatoriată de belgianul Wim Waelput.

Expoziţia se constituie ca o radiografie istorică a artei româneşti din vremurile picturii româneşti clasice şi până în contemporaneitate. Ioana Ciocan, directorul Art Safari, a povestit că Waelput a avut libertate totală în alegerea lucrărilor, reperând artişti îndrăgiţi precum: Geta Brătescu, Mircea Cantor, Ioana Nemeş, Theodor Aman, Nicolae Tonitza sau Ionică Grigorescu ale cărui lucrări sunt din perioada comunistă, realizate împotriva regimului, pe ascuns. Curatorul belgian a aşezat arta de patrimoniu lângă cea tânără şi foarte tânără, precum Virginia Lupu.

„Iniţial am ezitat pentru că nu sunt familiarizat cu contextul românesc, cu arta românească, deşi cunosc ceva artişti români...arta românească fiind foarte mobilă. Dar, în afară de asta, nu eram familiarizat cu detaliile, cu situaţia artistică de aici.”, a declarat Wim Waelput, de asemenea prezent la conferinţă.

Waelput a mai adăugat că ceea ce a încercat el să realizeze cu operele româneşti a fost să le trateze ca pe o naraţiune, să lucreze cu capitole pe care a încercat să le conecteze şi în jurul cărora a adunat grupaje de opere. Mai mult, el s-a axat pe ideea operelor care pun în valoare ideea de artist ca martor, ideea de artist hibrid. Expoziţia curatoriată de Waelput va avea loc la etajul 4 al Galeriilor Kretzulescu.

Conferinţa Art Safari

Prezent la conferinţă a fost şi Vladimir Nicula, arhitect şi profesor de arhitectură la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care a atras atenţia asupra faptului că un rol al târgului Art Safari este că realizează primii paşi spre integrarea urbană a clădirilor, având potenţialul de a le aduce în atenţie oamenilor.

„Pe mine m-a atras la cădirea asta impactul urbanistic şi arhitectura. Urbanistic vorbind, nu e o clădire care să-şi declare valoarea. M-a impresionat prin modestie. A fost construită ca o reverenţă către clădirile din jur, precum Biserica Kretzulescu. Eu nu ştiu nicio altă clădire care să facă asta în Bucureşti, cel puţin cu atâta modestie.”, a spus Vladimir Nicula.

Arhitectul a povestit că Galeriile Kretzulescu au fost proiectate de către George Matei Cantacuzino şi Horia Teodoru şi că au un element structural fundamental ascuns în proporţii: pătratul. Dincolo de detaliile tehnice, el a spus că intervenţia celor din zona de arhitectură s-a realizat pe trei paliere: igienizarea, siguranţa vizitatorilor, respectiv adaptarea clădirii la elementele specifice Art Safari.

„Casa are potenţial narativ, iar din acest punct de vedere, expoziţia lui Waelput se potriveşte.”, a mai adăugat Nicula.

Pavilionul Galeriilor Art Safari din acest an va deveni un spaţiu dinamic, în care se va expune prin rotaţii, singurele expoziţii permanente fiind cea dedicată lui Luchian şi „Notes on a Landscape”. Astfel, vizitatorii vor putea vedea săptămânal, expoziţii noi.

De asemenea, programul Art Safari Kids, dedicat mai ales copiilor, aduce şi el noutăţi precum tururi ghidate susţinute de elevi şi studenţi de la licee şi facultăţi de profil. Mai mult, pe durata Art Safari, atât copiii cât şi adulţii vor putea participa la workshop-uri de artă, conferinţe, performance-uri, proiecţii video, ş.a.

Întrebaţi ce o să se întâmple cu galeriile Kretzulescu după încheierea Art Safari, pe 18 iunie, organizatorii au răspuns că şi-ar dori ca acestea să devină un spaţiu expoziţional permanent şi că vor încerca să îi convingă pe cei care o deţin că o pot administra. Galeriile Kretzulescu sunt deţinute în prezent de Biserica Ortodoxă Română.

 

 

 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite