Cel mai longeviv creator de bandă desenată din lume este român. Şi e încă activ, la 88 de ani împliniţi!

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Puiu Manu

Cel mai longeviv creator de bandă desenată din lume, Puiu Manu, astăzi în vârstă de 88 de ani, a fost nelipsit din paginile celebrei reviste a Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, iar acum este unul dintre pilonii noii publicaţii „Cutezătorii“, relansate în urmă cu un deceniu.

Revista „Cutezătorii“ a legănat visele multora dintre puştii „Epocii de Aur“, mai ales a celor care nu se numărau printre privilegiaţii care aveau acces la „Pif Gadget“. Apărea în fiecare joi, iar principala atracţie o reprezentau cele una-două pagini de benzi desenate, care erau citite cu aviditate, mai ales că altceva similar nu prea exista pe piaţa românească.

În rest, paginile din „Cutezătorii“ abundau de articole gen „Fericirea de a fi copil în România de azi“, apărut în numărul din 26 mai 1988: „Să fii copil în România de azi e o şansă pe care mulţi copii ai lumii ar dori să o aibă (...) Pentru că ei, copiii României Socialiste, beneficiază de grija permanentă şi părintească a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, de a avea o copilărie fericită, de a dispune de tot ceea ce le este necesar pentru a se putea pregăti temeinic pentru muncă şi viaţă, în linişte şi-n pace“.

Povestea revistei editate de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor a început la 28 septembrie 1967 şi s-a încheiat brusc, la 21 decembrie 1989, odată cu dispariţia „tovarăşului“ şi a „tovarăşei“. Dar legenda continuă. Relansată pe piaţă la sfârşitul anului 2006 de către editura LVS Crepuscul din Ploieşti, fondată de către doi profesori inimoşi, Laurenţia şi Valeriu Stănescu, „Cutezătorii“ este un pariu câştigat. Bineînţeles, varianta actuală se adresează copiilor de astăzi şi arată mult mai bine decât cea clasică. Sigur, v-aţi putea întreba, în afara numelui mai există vreo legătură între „Cutezătorii“ de ieri şi de azi?

„Cum, mai există încă revista?!“

Ei bine, există. Se numeşte Puiu Manu şi are 88 de ani. A realizat prima sa bandă desenată în 1955 şi a fost prezent în paginile vechii reviste „Cutezătorii“ de la primul număr şi până la ultimul. Prolificul grafician lucrează şi astăzi cu acelaşi aplomb la benzile desenate găzduite de noua publicaţie. 

image

Împreună cu scenaristul său, Marius Leştaru, Puiu Manu realizează semnează lunar scurte povestiri în imagini, sub genericul „Istoria e cea mai frumoasă poveste“. „Lumea se tot miră cum de mai lucrez la vârsta mea. Păi, le răspund, nu pot să mă abţin! Nu vreau să mor la televizor…Această revistă este un proiect de suflet şi mă bucură faptul că şi copiii din ziua de astăzi iubesc banda desenată. Redacţia revistei de la Ploieşti organizează în fiecare vară şi taberele «Cutezătorii», în care se îmbină distracţia cu activităţile educative. Eu îi învăţ să deseneze“, a povestit longevivul artist, pe care şi fanii vechii reviste „Cutezătorii“ îl redescoperă cu plăcere. „Am fost recent la mormântul lui Stroe Buzescu, de la Mănăstirea Stăneşti, în documentare pentru unul dintre episoadele serialului nostru. Într-o luptă cu tătarii, pentru că niciuna dintre armate nu ieşise învingătoare timp de trei zile, s-a convenit ca un viteaz din fiecare tabără să se confrunte în luptă. Din partea muntenilor s-a oferit Stroe, iar din partea tătarilor un războinic uriaş, care te băga în sperieţi numai dacă-l priveai. Ei, Stroe l-a învins pe tătar şi a câştigat lupta, numai că a fost rănit la obraz de arma otrăvită a tătarului. Această rană infectată nu s-a mai putut vindeca,şi, după trei săptămâni, Buzescu a murit. E un episod absolut real, dar puţin cunoscut. Preotul de acolo a fost foarte încântat de demersul nostru: «Cum, mai există revista? Când învăţam la şcoala din acest sat, «Cutezătorii» era premiul pentru elevii cu rezultate bune la învăţătură. Nici nu vă închipuiţi ce rivalitate era între noi, cui toţii ne doream să citim primii banda desenată». Asta e realitatea, revista a făcut furori în anii respectivi, era un adevărat fenomen social. Fiica mea a făcut facultatea în străinătate. Şi la un moment dat mi-a povestit următoarea întâmplare. «Tată, am fost întrebată de un coleg – tot român – de unde am talentul ăsta la desen. I-am răspuns că de la tata. Dar cine-i tatăl tău? Puiu Manu, i-am răspuns. Aaaa! Puiu Manu, cel care mi-a legănat copilăria cu benzile desenate din revistele pentru copii»“, a povestit artistul.

O planşă era plătită mai bine decât salariul lunar al unui inginer. Iar eu publicam săptămânal cel puţin una. Scenariile de la «Cutezătorii» le primeam joi, iar sâmbăta erau gata planşele. Puiu Manu artist BD

Mircea Sântimbreanu şi „anchetele pioniereşti“

Puiu Manu a fost foarte bun prieten cu scriitorii care s-au aflat multă vreme la cârma revistelor pentru copii, precum Ovidiu Zotta, Mircea Sântimbreanu sau Octav Pancu-Iaşi. „Aveam la vremea respectivă un Fiat Topolino, cu două uşi. Şi mergeam, trimişi de redacţie, în anchete pioniereşti. Adică vizitam şcolile din ţară, vedeam ce se întâmplă, ne uitam la rezultatele elevilor. Eram eu împreună cu Octav Pancu-Iaşi şi cu Mircea Sântimbreanu, care erau doi scriitori cu mare priză la elevi. Ca o paranteză, Sântimbreanu era un tip foarte înalt. Ca să încapă în Fiat, a trebuit să demontez scaunul din faţă! Revenind, noi întotdeauna spuneam că suntem în anchetă. Atât. Aveam şi legitimaţii de la «Scânteia». Vă daţi seama, când auzeau de anchetă, se albeau cu toţii la faţă...Astea erau aventurile noastre“, şi-a reamintit venerabilul artist.

A reapărut şi Mihaela!

image

După un sfert de secol de absenţă nemotivată, Mihaela, îndrăgitul personaj din desenele animate româneşti, dar şi din revista de benzi desenate cu acelaşi nume, se întoarce printre copiii de astăzi. Creată de către Nell Cobar şi animată inclusiv de cunoscutul regizor Victor Antonescu, Mihaela este eroina principală a cărţii de colorat „Mihaela şi Moş Crăciun“, care a fost lansată pe piaţă de curând de către Editura Diana din Argeş.
 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite