VIDEO La Copenhaga se spune STOP încălzirii globale şi dezastrelor naturale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Britanicii au protestat înaintea întâlnirii de la Copenhaga
Britanicii au protestat înaintea întâlnirii de la Copenhaga

Pentru statele mai puţin dezvoltate, dar şi pentru ţările puternice din punct de vedere economic, conferinţa de la Copenhaga încearcă să creeze un "ajutor" financiar, dar şi politic cu scopul de a reduce efectele schimbărilor climatice la nivel global

Dezastrele naturale au luat viaţa a sute de mii de oameni, doar în anul 2009, state din Asia, dar şi ţări ca Turcia, Italia au trecut prin mai multe uragane şi furtuni care au procovat inundaţii fatale pentru zeci de mii de locuitori.

În contextul conferinţei internaţionale de la Copenhaga, preşedinţii statelor membre UE, dar şi lideri mondiali s-au întrunit pentru a stabili un nou document care să intre în vigoare dupa expirarea Protocolului de la Kyoto din 2012.

Deşi controversată de mii de protestatari, întâlnirea din capitala Danemarcei urmăreşte încheierea unui acord la nivel mondial pentru realizarea unei baze politice şi juridice care să  asigure reducerea emisiilor de carbon cu 20% până în 2020.  În ultimele zile peste 1.700 de protestatari au fost arestaţi preventiv de poliţia din Copenhaga, majoritatea având mesaje împotriva liderilor statelor şi a celorlalţi oficiali, acuzaţi că impicarea lor are doar ţinte economice. "Vedeţi-vă de treaba voastră, aceasta este clima noastră".

Cele mai periculoase şi fatale cataclisme naturale s-au produs în urma unor schimbări climatice, cauzate, conform susţinătorilor mediului, de încălzirea globală.

5. Răspândirea bolilor. În timp ce ţările din nord se încălzesc, insectele purtătoare de microbi şi diverse boli migrează în nord, astfel că unii specialişti cred că acesta este un motiv pentru care malaria încă există, deşi a fost eradicată în Peru, acum 40 de ani. Defrişările şi încălzirea globală au dus la o renaştere a ţânţarilor purtători de boli transmise în Amazonul peruvian.

4.Ape calde şi formarea mai multor uragane

În timp ce temperatura oceanelor se ridică, ea creşte şi posibilitatea formării de uragane mai frecvente şi mai puternice. O dovadă clară sunt uraganele care au cauzat tragedii în 2004 - a apărut primul ciclon în Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, dar şi în anul 2009 pot fi numărate mai multe furtuni tropicale şi uragane care au luat viaţa a zeci de mii de oameni.

Cercetătorii britanici au format o ipoteză conform căreia uraganul El Ninio a fost determinat pe lângă alte condiţii fizice şi de creşterea temperaturii globale cu măriri mici, dar constante de 0,07 grade.

3. Probabilitate şi intensitate crescute de secete şi valuri de căldură

Deşi unele zone de pe Pământ vor deveni mai umede datorită încălzirii globale , alte zone vor suferi valuri de căldură şi secete mari. Africa va fi cea mai afectată de aceste schimbări climatice, dar perioade secetoase sunt aşteptate şi în Europa. Apa a devenit deja o raritate în Africa, şi potrivit Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei , încălzirea globală va agrava situaţia actuală, putând duce către conflicte şi chiar războaie.

Asociaţia Mondială de Meteorologie a anunţat la summitul despre schimbarea climatică organizat de Naţiunile Unite la Copenhaga că această decadă e pe cale să devină cea mai călduroasă perioadă de  când se înregistrează temperaturile, din 1850, iar anul 2009 ar putea fi în top cinci.

Meteorologii britanici au prezentat în cadrul conferinţei de la Copenhaga rapoarte conform cărora, în anul 2010 s-ar putea depăşi tempetaruile maxime record din 1998. Studiile lor arată că valoare medie la nivel mondial va fi depăşită cu 0.6 grade Celsius. Protecţia pădurilor este una dintre marile mize ale summitului din Copenhaga pentru state ca Brazilia, Indonezia sau cele din Bazinul Congo. Deforestarea este responsabilă pentru aproape o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră în lume, mai mult decât sectorul transportului.

2. Consecinţele economice

Cele mai multe dintre efectele încălzirii globale antropice vor fi negative, iar acestea vor conduce către consecinţe economice în dreptul ţărilor lumii. Uraganale cauzează pagube de miliarde de euro, ele sunt sursă pentru apariţia bolilor care la rândul lor, implică bani pentru tratamente şi controale. Efectele încălzirii globale augmentează conflictele între ţări şi societăţi.

Simbolul Conferinţei de la Copenhaga  va fi un urs polar din gheaţă care se va topi


1. Gheaţa se topeşte la cele două poluri ale Pământului

În primul rând, topirea gheţarilor ridică nivelul mărilor şi oceanelor. Conform Centrului Naţional de Date despre Zăpadă şi Gheaţă, dacă toţi gheţarii s-ar topi astăzi, mările ar creşte aproximativ 70,10 metri.  În al doilea rând, topirea gheţii va dezechilibra ecosistemului global. Calotele de apă dulce când se topesc, vor desalina oceanul. Desalinizarea va da peste cap curenţii oceanici care reglează temperaturile. 

Kilimandjaro a pierdut în secolul al XX-lea 82 % din gheţarii săi, iar experţii estimează că vor dispărea complet în jurul anului 2020.

Experţii World Wide Fund for Nature (WWF) au declarat că încălzirea climei determină eliberarea unor mari cantităţi de metan şi de alte gaze cu efect de seră în regiunile polare, în condiţiile în care, până în prezent, aceste gaze erau "captive în gheaţă". Fenomenul care se formează duce la topirea gheţurilor arctice. Ciclul se continuă cu mărirea suprafeţelor oceanice şi a cantităţii de energie solară absorbită, care mai departe provoacă o creştere şi mai mare a temperaturilor.

image


În al treilea rând, creşterea temperaturii va provoca schimbări în peisaje în cercul Artic, ceea ce va pune în pericol mai multe specii de animale. Doar cele mai adaptabile vor supravieţui. De asemenea, calotele sunt de culoare albă, şi reflectă lumina soarelui, o mare parte din ea se întoarce în spaţiu, mai departe răcind Pământul. În cazul în care calotele de gheaţă se topesc, singurul  reflector rămâne oceanul. Culorile inchise absorb lumina soarelui, încălzind astfel Pământul.

Natural England a prezentat un raport în cadrul conferinţei din Danemarca potrivt căruia aciditatea oceanelor, provocată de dioxidul de carbon eliminat în atmosferă în urma activităţilor umane reprezintă un pericol imens, o bombă cu ceas pentru foate formle de viaţă submarină.

Fostul vicepreşedinte american Al Gore a avertizat la conferinţa internaţională pe tema schimbărilor climatice de la Copenhaga, că noile date obţinute sugerează că suprafaţa calotei glaciare ar putea să dispară pe perioada de vară, în decurs de cinci până la şapte ani începând din acest moment. Oamenii de ştiinţă dau vina pe încălzirea globală, care a ridicat temperaturile de două ori mai rapid în nordul îndepărtat, faţă de oricare altă regiune a Terrei.

Unul dintre efectele negative ale încălzirii globale descoperite recent este transformarea urşilor polari în canibali. Activiştii care luptă pentru mediu spun că urşii polari au ajuns să se mânânce între ei, fiind obligaţi fiindcă gheaţa arctică se formează tot mai greu şi animalele au la dispoziţie o platformă tot mai mică de pe care să vâneze foci.

2009, un an "propice" catastrofelor naturale

În 2009 Asia a fost lovită de un lanţ de dezastre naturale: inundaţii, cicloane şi uragane fără precedent în ultimele decenii. În Filipine, Indonezia şi India sute de mii de oameni au fost evacuaţi de armată, dar numărul victimelor a depăşit cele mai dramatice aşteptări. În decrus de aproape o săptămână , continentul asiatic a fost devastat pe rând de cutremurul din Indonezia, tsunamiul din Insulele Samoan şi taifunul Ketsana din Asia de Sud-Est.

Taifunul Ketsana a fost cel mai puternic din ultimii 40 de ani, ducând la moartea a peste 500 de oameni şi producând pagube materiale uriaşe. Pe de altă parte, fără să aibă o legătură directă-demonstrată cu efectele încălzirii globale cauzate de noxele capitalismului, cutremurul din Sumatra a luat viaţa a peste 5000 de oameni, înghiţind sate întregi.

Nu doar Asia a suferit din cauza efectelor schimbărilor climatice, ci şi ţări dezvoltate ca Marea Britanie, Italia sau Turcia unde au avut loc, în acest an, celemai puternice inundaţii din ultima decadă.

Unul dintre cele mai catastrofale dezastre naturale s-a petrecut în ziua de 24 decembrie 2004 când a avut loc cutremurul, urmat de un tsunami în Oceanul Indian, care a provocat un număr de 443,929 de morţi.

Valul de căldură din iunie-august 2003 a dus la moartea a 37,451 de oameni în Europa, fiind cea mai călduroasă perioadă din ultimii ani. În 2006, tot un val de căldură care s-a manifestat în special în Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania şi România a cauzat  moartea a peste trei mii de oameni. În 2008, în Afghanistan au murit o mie cinci sute de oameni  din cauza viscolului.

Summitul climatic care începe luni la Copenhaga se află sub presiunile contrare ale  ecologiştilor vestici şi ale liderilor estici

Opinii contradictorii cu privire la summit-ul de la Copenhaga

Pe de-o parte se află liderii statelor membre UE care consideră că fără o acţiune urgentă pentru a combate încălzirea globală, creşterea temperaturii "va provoca secetă, inundaţii grave, foamete şi o migraţie fără precedent". Preşedintele UE, Van Rompuy, a făcut un apel către statele Uniunii, dar şi către liderii puterilor mondiale - SUA, Japonia- pentru a participa financiar la creşterea fondului pentru reducerea de CO2.

Un eşec în ajungerea la un acord la convorbirile de la Copenhaga asupra climatului ar putea declanşa un dezastru economic echivalent cu efectele combinate ale celor două războaie mondiale şi Marii Recesiuni, a declarat primul ministru britanic Gordon Brown. De asemenea , liderul francez Nicolas Sarkoy a refuzat să discute despre un posibil eşec al conferinţei, considerând că ar fi ceva "catastrofal", în timp ce preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a criticat ţările bogate care au reacţionat cu promptitudine anul trecut la criza financiară şi bancară, alocând sute de miliarde de dolari pentru salvarea băncilor. "Dacă climatul era o bancă, deja l-aţi fi salvat"', a spusChavez.

Preşedintele i-a acuzat pe oamenii politici de "capitalism" chiar înainte de începerea negocierilor pentru semnarea acordului  "Modelul distrugător al capitalismul înseamnă eradicarea vieţii", a completat el, considerând că bogaţii sunt cei care distrug planeta.

De partea opusă se află SUA, prin trimisul special Todd Stern , care au contestat proiectul susţinând că "ţările în curs de dezvoltare" care ar beneficia de fondul financiar strâns de UE trebuie să se implice serios în această acţiune. SUA refuză să dea bani statelor sărace pe motiv că acestea nu pot fi exluse doar fiindcă folosesc mai puţin combustibili fosili.  Ţările membre UE vor strânge suma de 7,2 miliarde de euro pe care o va acorda în următorii trei ani drept ajutor ţărilor sărace ca să combată efectele schimbărilor climatice, scrie EUObserver.

România şi încălzirea globală

Cea mai mare contribuţie la acest fond o are Marea Britanie cu 1,6 miliarde de euro, în timp ce România se află la polul opus, oferind doar 5.500 euro, potrivit aceluiaşi cotidian. Totuşi informaţia ar fi fost dezminţită de un oficial român, care a spus că Bucureştiul se va "alinia" celorlalte state în acest proiect.

Zonă deşertică din România

Şi România va fi afectată de încălzirea globală, după inundaţii catastrofale în anii 2005 şi 2006, vor urma perioade de secetă, care pot provoca deşertificări, iar schimbările climatice pot duce la fenomene meteo extreme. Delta Dunării ar putea fi inundată total, precum şi zone urbane ca Tulcea, Galaţi, Brăila. Din cauza tăierilor masive de păduri, partea de vest a Olteniei şi partea de sud-est a Banatului se vor confrunta cu deşertificări. Bucureştenii vor avea de îndurat temperaturi caniculare.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite