Un cercetător născut în judeţul Arad este printre câştigătorii premiului Nobel pentru chimie

Un cercetător născut în judeţul Arad este printre câştigătorii premiului Nobel pentru chimie

Omul de ştiinţă de origine română Stefan W. Hell (foto) este câştigător al premiului Nobel pentru chimie alături de Eric Betzig şi William Moerner. FOTO AP

Premiul Nobel pentru chimie pe 2014 a fost atribuit lui Eric Betzig, lui Stefan W. Hell - cercetător şvab născut în judeţul Arad - şi lui William E. Moerner, pentru dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de superrezoluţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cei trei oameni de ştiinţă au fost recompensaţi pentru dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de superrezoluţie, a anunţat, miercuri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de ştiinţe din Suedia, potrivit site-ului oficial al acestor distincţii prestigioase. 

Ştefan W. Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962 în comuna Santana din judeţul Arad. Şvabul din Banat este al doilea elev de la Liceul „Nikolaus Lenau” din Timişoara câştigător al unui premiu Nobel, după scriitoarea Herta Muller.

Stefan Hell este un fizician şi director la Institutul pentru Chimie Biofizică „Max Planck“. În 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 1,1 milioane de dolari, care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie. Sezonul Nobel din 2014 a debutat luni, când cercetătorii John O'Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirea celulelor care alcătuiesc sistemul de poziţionare din creier, supranumit „GPS-ul intern“. 

Marţi, cercetătorii japonezi Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano şi american de origine japoneză Shuji Nakamura au câştigat premiul Nobel pentru fizică, pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED) cu lumină albastră.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.


FOTO AP

Cine este şvabul născut în Banat care a câştigat premiul Nobel pentru Chimie?

Stefan Hell a plecat din România înainte de căderea comunismului în 1989. Profesorul Stefan Hell este unul dintre creatorii nanoscopiei optice (împreună cu Pohl, Wilson şi Sheppard). A făcut cercetari importante în centre de prim rang, cum ar fi la Institutul „Max Planck“ pentru Chimie Biofizică din Göttingen, profesor la Facultatea de Fizică a Universităţii din Heidelberg, profesor la Universitatea din Turku, Finlanda, şi profesor  onorific la Facultatea de Fizică a Universităţii din Göttingen.

El şi-a început studiile la Universitatea din Heidelberg, Germania, în 1981, unde şi-a susţinut lucrarea de doctorat în 1990. Teza lui de doctorat a avut tema: „Imagistica microstructurilor transparente într-un microscop confocal“. El a fost inventator independent pentru o scurtă perioadă de timp şi a lucrat la îmbunătăţirea rezoluţiei în microscopia confocală. Mai târziu, această unealtă avea să poarte numele de microscop 4Pi.

Din 1991 până în 1993, Ştefan Hell a lucrat la Laboratorul European de Biologie Moleculară din Heildelberg, unde a reuşit să demonstreze principiile microscopiei 4Pi. Din '93 până în 1996 a fost şef de lucrări pentru un grup de cercetare de la Universitatea din Turku, Finlanda, în departamentul de Fizică Medicală, unde a dezvoltat principiile microscopiei bazată pe golire prin emisie stimulată.

Stefan Hell şi implicaţiile descoperirilor sale

În prezent, Stefan Hell este directorul Institutului „Max Planck“ pentru Chimie Biofizică din Göttingen. Lucrările sale tratează probleme de pionierat  în domeniul microscopiei optice de superezoluţie, cu largi aplicaţii în nanoştiinţe şi nanotehnologii. Ştefan Hell are o contribuţie decisivă în  „spargerea“ limitei de rezoluţue dată de difracţie şi reprezentată prin formula descoperită de  Ernst Karl Abbe în 1873.

Microscopul 4Pi reprezintă prima mare realizarea a lui Ştefan Hell, dat fiind că acesta a condus la obţinerea unei rezoluţii  de ordinul a 100 nanometri, care corespunde unui punct focal sferic de câteva ori ori mai mic decât cel obţinut în microscopia confocală.

Spre finalul anilor '90, profesorul Hell a avut o nouă descoperire importantă: microscopia cu baleiaj laser bazată pe golire prin emisie stimulata (microscopie STED). Prin introducerea conceptului de „golire prin emisie stimulată“, Ştefan Hell a iniţiat un domeniu de cercetare absolut nou în microscopie.

Hell a exploatat un lucru aparent simplu, şi anume obţinerea unui semnal de fluorescenţă dintr-o arie cu dimensiunea mult sub limita de difracţie prin iluminarea  probei cu două raze laser. Descoperirea sa are implicaţii mari în momentul de faţă în cercetările biologice şi contribuie la înţelegerea fenomenelor biologice fundamentale care au loc la scară nanoscopică.

 

citeste totul despre: