Originea imperiului mayaş, o necunoscută

Originea imperiului mayaş, o necunoscută

Poporul mayaş FOTO Shutterstock

Astronomia, calendarul şi predicţiile apocaliptice ale civilizaţiei maya au fost foarte bine documentate, dar există o parte a istoriei asupra căreia cercetătorii încă nu au căzut de acord: cum a luat naştere această civilizaţie antică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Timp de ani de zile, cercetătorii s-au împărţit între două teorii: unii susţineau că civilizaţia pre-columbiană s-a dezvoltat singură, fără a fi influenţată de altă cultură sau populaţie antică; alţii erau de părere că mayaşii provin direct din vechea civilizaţie olmec, un grup care a trăit în urmă cu 3.600 de ani, în regiunea Golfului Mexic, notează publicaţia americană „The Verge“.

Dar doctorii Takeshi Inomata şi Daniela Triadan, antropologi de la Universitatea din Arizona, sunt de părere că niciuna dintre cele două teorii nu este exactă. Într-un studiu publicat în jurnalul „Ştiinţa“ (Science), cercetătorii susţin că mayaşii s-au dezvoltat şi sub influenţa altor culturi, nu numai sub cea a olmecilor.
 
Ce spun ultimele cercetări ale antropologilor
 
Inomata şi Triadan au ajuns la această concluzie după ce au petrecut şapte ani excavând ruinele de la Ceibal, un oraş antic al mayaşilor, localizat în Guatemala de azi. Antropologii susţin că oraşul este dovada că civilizaţia mayaşă descinde din cea olmecă, dând drept exemplu pieţele, piramidele şi structurile ceremoniale similare, descoperite şi în Ceibal, dar şi în La Venta (un oraş de coastă care a fost odată centrul cultural al civilizaţiei olmece). Excavările anterioare au demonstrat că structurile din Ceibal au fost ridicate cu mult după cele din La Venta, întărind teoria că olmecii sunt părinţii culturii maya.
 
Şi, totuşi, conform lui Inomata, nu este posibil ca olmecii să-i fi influenţat direct pe succesorii lor regionali. Folosind datarea cu carbon, el a descoperit că cele mai vechi structuri din Ceibal sunt ridicate cu 200 de ani înainte, fapt ce sugerează că aşezămintele olmece nu ar fi putut constitui o inspiraţie pentru cele din Ceibal.
 
După cum susţine şi Inomata, această dovadă nu înseamnă, neapărat, că civilizaţia mayaşă a existat înaintea olmecilor, ori că s-a dezvoltat de una singură, fără nicio influenţă. De fapt, clădirile ceremoniale pe care antropologul le-a descoperit în Ceibal sunt foarte asemănătoare cu cele din La Venta. Centrele ambelor aşezări erau construite într-o manieră aproape identică: amândouă erau orientate către nord şi aveau acelaşi aranjament al piramidelor, platformelor şi al pieţei centrale. Inomata a descoperit jad şi alte pietre preţioase la Ceibal, ceea ce suferează că ambele grupări practicau aceleaşi ritualuri de sacrificiu.
 
Separarea unei societăţi vaste
 
Cea mai probabilă explicaţie, susţine Inomata, este că civilizaţia maya s-a dezvoltat ca parte a unei mişcări sociale mai largi, care se întindea de-a lungul Mezoamericii (o regiune care ţine din centrul Mexicului până în America Centrală) între anii 1500 şi 800 î.Hr.
 
„Mayaşii şi olmecii nu pot fi consideraţi un singur bloc cultural solid şi inseparabil. În schimb,  tocmai aceste interacţiuni culturale între diverse grupuri erau foarte importante“, spune Inomata pentru „The Verge“, menţionând că „nu a existat o singură origine“ a mayaşilor. 
 
Cauzele acestui schimb social rămân neclare. Inomata speculează că poate avea legătură cu dezvoltarea agriculturii bazate pe porumb, care ar fi putut crea noi structuri sociale, sau poate chiar un fel de revoluţii politice în cadrul civilizaţiei olmece. Oraşul San Lorenzo a fost centrul cultural al olmecilor înainte de La Venta, iar această tranziţie e posibil să fi cauzat schimbări mari în regiune.
 
Rămâne neclar şi dacă studiul lui Inomata va avea implicaţii mai largi pentru ceea ce cunosc oamenii de ştiinţă de azi despre cultura mayaşă şi despre sistemul lor de credinţă. Ceibal precedă existenţa calendarului mayaş şi a sistemului de scriere, dar Inomata recunoaşte că structurile ceremoniale descoperite de echipa sa sugerează că mayaşii practicau ritualuri similare cu cele ale predecesorilor lor. Dacă aceste ritualuri respectau un sistem calendaristic rămâne un fapt necunoscut.
 
Descoperirile lui Inomata nasc întrebări care depăşesc cultura mayaşă. „Acesta nu este un studiu doar despre o anumită civilizaţie. Noi dorim să ne concentrăm pe cum s-a schimbat societatea umană şi cum s-a dezvoltat civilizaţia noastră. Ce am văzut aici este că o mare schimbare sau transformare poate avea loc prin interacţionarea unor grupuri separate. Această schimbare majoră nu trebuie să vină, neapărat, din centre politice puternice“, conchide Inomata pentru „The Verge“.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: