Insula care imită condiţiile de pe Lună şi Marte: NASA îşi instruieşte aici astronauţii pentru misiuni în 2024

Insula care imită condiţiile de pe Lună şi Marte: NASA îşi instruieşte aici astronauţii pentru misiuni în 2024

FOTO captură You Tube

În urma unor  erupţii vulcanice prelungite, Insula Lanzarote din Arhipeleagul Insulelor Canare, declarată în 1993 Rezervaţie a Bioseferei UNESCO, prezintă asemănări geologice cu totul neobişnuite cu Luna şi planeta Marte , astfel că a devenit unul dintre cele mai propice terenuri pentru simularea unor explorări spaţiale cât mai realiste.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este unul dintre cele mai importante centre pentru explorări spaţiale – aici NASA şi ESA (agenţia europeană de explorare a spaţiului) fac instruirea astronauţilor şi testează roverele care sunt trimise pe Marte.
 
Acum 50 de ani, pe 20 iulie 1969, astronauţii NASA, Neil Armstrong şi Buzz Aldrin, au devenit primii oameni din istorie care păşesc pe Lună. Inspiraţi de misiunea lor, cercetătorii lucrează la formarea astronauţilor pentru a deveni atât exploratori, cât şi oameni de ştiinţă.
 
Peisajul insulei Lanzarote pare să sfideze legile fizicii şi ale geografiei, scrie BBC. Între 1730 şi 1736, insula s-a cutremurat violent în urma a numeroase erupţii vulcanice, care au transformat ireversibil un teren odată fertil conturându-i un rol complet diferit şi anume să pregătească astronauţii pentru noi misiuni pe Lună şi pe Marte.
 
Parcul Natural Los Vulcanos şi parcul naţional Timanfaya din apropiere sunt faimoase pentru asemănările lor cu structurile geologice de pe Lună. Peste 100 de conuri vulcanice, cratere uriaşe, câmpuri de magmă întărită şi nisipuri colorate se întind pe 172 de kilometri pătraţi de teritoriu ce nu seamănă cu nicio altă suprafaţă terestră, aducând mai degrabă cu un deşert de pe altă lume. Chiar şi ţărmul arată străin din cauza răcirii bruşte a lavei în contact cu apele Oceanului Atlantic.
 
Unul dintre administratorii Kosmos Planetarium de pe insulă spune că „acest peisaj se apropie cel mai mult de cel din spaţiu, aşa cum nu o face nicio altă suprafaţă de pe Pământ. Este un fapt curios, dar aici există grote identice cu cele de pe Lună şi Marte”.
 
Unul dintre experţii ce se ocupă cu implementarea misiunilor spaţiale, Loredana Bessone, conduce Programul Pangaea al ESA – prima etapă a pregătirii astronauţilor ce urmează să fie trimişti în misiuni pe alte planete.
 
Aceasta spune că suprafaţa de pe Lanzarote oferă posibilitatea unor simulări realiste ale condiţiilor de pe Lună şi Marte: „Dacă instruirea astronauţilor din punct de vedere al sarcinilor şi paşilor operaţionali nu pune probleme, este ceva mai dificil să îi formăm ca cercetători pe teren. Pangaea ajută astronauţii de orice formare să devină geologi şi geomicrobiologi în context planetar, astfel că austronauţii învaţă să fie geologi, oamenii de ştiinţă efectuează tot felul de explorări, şi aşa reuşesc şi unii şi alţii să devină mai practici în munca lor”.


FOTO EPA-EFE
 
De la debutul său în 2016, proiectul Pangaea a devenit tot mai complex . În 2018,  în cadrul Pangaea-X, cea de-a 10-a tabără de antrenament, astronauţii ESA  au testat rovere pe Lanzarote, au dirijat drone şi au dirijat un rover printr-un tunel lung de 6 kilometri care s-a format în urma unei erupţii de acum 21.000 de ani.
 
Alte serii de experimente sunt desfăşurate în alte cinci locaţii în decursul unei singure săptămâni: 50 de oameni de ştiinţă de la patru agenţii spaţiale lucrează la acestea.
 
Într-unul dintre scenariile cele mai recente ale programului de simulare a explorării lunare, astronauţii strâng roci cu instrumente geologice dezvoltate în urma misiunii Apollo.
 
Comunicarea cu oamenii de ştiinţă şi înregistrarea datelor s-a făcut cu ajutorul dispozitivelor cu iz futurist  Electronic Field Books, întreaga operaţiune fiind coordonată de un director de zbor din centrul de comandă a misiunii. Într-o-altă simulare, cercetătorii în costume spaţiale au supervizat un rover manevrat de la distanţă de către un centru de explorare spaţială din Hamburg.
 
„Elemente ale unei atare simulări pot fi efectuate într-o curte din spate precum Lanzarote, dar e de-a dreptul imposibil să redai exact situaţia de pe o suprafaţă planetară reală”, a spus Bessone care s-a ocupat şi de instruirea echipajului de la Staţia de cercetare Concordia din Antarctica, supranumită „Martele Alb” - unde temperaturile pot coborî la -80 grade C.
 
FOTO ESA-L.Ricci via Universe Today
 
„Există obstacole de tot felul: condiţiile de pe teren, iluminarea, dificultăţile de comunicare, precum şi accesibilitatea. Sunt dificultăţi reale. Păşirea într-un spaţiu geologic este precum un balet: sunt necesare coreografii şi repetiţii pentru a fi cu adevărat eficientă”.
 
Astronauţii de azi nu-şi mai propun să meargă în spaţiu pentru a-l marca cu steagul lor ca pe un teritoriu cucerit, ci caută să devină oameni de ştiinţă revoluţionari care să  îmbunătăţească viaţa pe pamânt.
Bessone spune că simulările permit ca anumite greşeli să nu mai fie repetate în spaţiu şi de asemenea ca cei  ajung acolo să aibă o oarecare siguranţă că supravieţuirea lor va fi posibilă.
 
„Dacă avem în vedere planurile NASA de a ne întoarce pe Lună În 2024, aş putea spune că ne încadrăm, vom fi gata la timp”, concluzionează Bessone. 
 
FOTO Getty Images

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: