Creierele unor porci morţi de patru ore, readuse la viaţă. Ce înseamnă asta pentru omenire

Creierele unor porci morţi de patru ore, readuse la viaţă. Ce înseamnă asta pentru omenire

FOTO 123 RF

Oamenii de ştiinţă au restabilit funcţia celulară în 32 de creiere de porc, deschizând astfel noi perspective în tratarea bolilor cerebrale şi propunând o nouă definiţie despre starea de moarte cerebrală, relatează National Geographic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetătorii de la Universitatea „Yale School of Medicine”, SUA, au conceput un sistem aproximativ asemănător cu un aparat de dializă, numit „BrainEx”, care restabileşte circulaţia si fluxul de oxigen către un creier lipsit de activitate cerebrală.
 
Cercetătorii nu au ucis animale în scopul experimentului, ci au achiziţionat capete de porc dintr-un abator. Potrivit studiilor, din punct  de vedere tehnic, creierele de porc nu prezintă semne ale activităţii neuronale electrice necesare pentru conştienţă.
 
”Din punct de vedere clinic, nu putem vorbi despre un creier viu”, precizează Nenad Sestan, neurolog de la „Universitatea Yale School of Medicine”, coautor al studiului publicat în publicaţia Nature. 
 
Noul sistem a păstrat creierul într-o formă mult mai bună decât creierele lăsate să se descompună natural, restaurând funcţii cum ar fi capacitatea de a absorbi glucoza şi oxigenul timp de până la şase ore. Cercetătorii spun că această tehnică ar putea da un impuls major studiilor despre tratarea tulburărilor şi bolilor cerebrale la oameni.
 
„Suntem foarte încântaţi de această descoperire, iar aparatul BrainEx ne va ajuta să înţelegem mai bine tratarea persoanelor care au suferit atacuri de cord si au pierdut fluxul normal de sânge spre creier. Acest lucru îmbunătăţeşte cu adevărat capacitatea noastră de a studia celulele aşa cum apar interconectate, în acest mod tridimensional şi complicat.”, adăugă Khara Ramos, director al programului de Neuroetica la Institutul Naţional de Tulburări neurologice şi al accidentelor vasculare cerebrale din SUA.

Dileme etice 

Chiar şi aşa, descoperirea deschide întrebări etice considerabile, dezbatere pe care cercetătorii înşişi o abordează constant.
 
"Este o descoperire extraordinară şi foarte promiţătoare pentru neuroştiinţe. Ea oferă imediat un model mult mai bun pentru studierea creierului uman, care este extraordinar de important, având în vedere cantitatea mare de suferinţă umană din cauza tulburărilor creierului ", mai spune şi Nita Farahany, bioetician la Şcoala de Drept a Universităţii Duke, citată de publicaţia National Geographic.
 
"Acest lucru provoacă de asemenea, o serie de ipoteze fundamentale pe care le-am avut în neuroştiinţă, cum ar fi că odată ce există o pierdere de oxigen pentru creier, acest lucru constituie moartea ireversibilă a organismului", a mai explicat cercetătoarea.
 
Timp de milenii, oamenii au fost consideraţi morţi atunci când au încetat să respire şi inimile lor au încetat să bată. Însă inovaţiile medicinii moderne revoluţionează constant termenii. Invenţia ventilatoarelor mecanice a permis organismelor să fie menţinute în viaţă, iar decenii de îmbunătăţiri ale chirurgiei cardiace şi ale transplanturilor înseamnă că chiar şi o inimă oprită ar nu înseamnă neapărat sfârşitul.
 
 Creierii mamiferelor, comparabil cu creierul uman, sunt maşini de înaltă performanţă care cer un flux constant de sânge bogat în oxigen. Dacă fluxul de sânge este întrerupt, omul îşi pierde cunoştinţa după doar câteva secunde. În cinci minute, depozitele de molecule vitale din creier, cum ar fi glucoza, se epuizează.
 
Creierul intră apoi într-o spirală a morţii care, până în prezent, oamenii de ştiinţă o considerau ireversibilă. 
 
Cu cât mai mulţi cercetători au înţeles aceste procese, cu atât mai mult definiţia morţii a evoluat de-a lungul timpului. În 1968, un comitet de medici de la Universitatea Harvard a formulat o definiţie de referinţă despre  "coma ireversibilă", ceea ce numim acum "moartea cerebrală": lipsa totală de reacţie, incapacitatea de a respira fără ajutorul aparatelor, lipsa totală de reflexe  şi  a semnelor de activitate electrică la scară largă în creier. Acum, Academia Americana de Neurologie menţine o lista de verificare pe care clinicienii o folosesc pentru a califica starea de moarte cerebrală.
 
Există însă indicii de rezistenţă mai mare a creierului. Unele părţi ale celulelor creierului, cum ar fi mitocondriile care procesează energia chimică, lucrează  până la 10 ore după deces. Astfel, în 2007, cercetătorii au raportat cum o femeie care suferea de hipotermie acută, cu o temperatură a corpului mai mică de 18 grade Celsius, a reuşit o recuperare neurologică completă.
 

Procedura de „readucere la viaţă“

Sestan şi colegii săi au hotărât să testeze capacitatea complexă a creierului mamiferelor de a se recupera. Astfel, ei au conceput ceea ce ei numesc sistemul „BrainEx”.
 
După ce au recuperat capetele de porc de la abator, patru ore mai târziu, organele au fost conectate la un sistem realizat de echipa de cercetători.
 
Aparatul a pompat ritmic (pentru a imita pulsul) un lichid special creat în jurul creierului, ce conţinea sânge sintetic care transporta oxigen şi medicamente pentru a încetini sau inversa moartea celulelor creierului.
 
Creierul porcului a primit cocktail-ul de restaurare timp de şase ore.
 
Studiul, publicat în revista Nature, a arătat o reducere a degradării celulelor creierului, restaurarea vaselor de sânge şi semne de activitate ale creierului.
 
Cercetatorii au descoperit şi activitatea sinapselor, conexiunile dintre celulele creierului care le permit sa comunice.
 
Creierul a arătat, de asemenea, un răspuns normal la medicamente şi a folosit aceeaşi cantitate de oxigen ca şi creierul normal.
 
Cercetarea transformă paradigme despre modul în care creierul moare. Mulţi credeau că acest lucru se întâmplă rapid şi ireversibil fără cantităţile necesare de oxigen.
 
Profesorul Nenad Sestan a mai declarat: "Moartea celulelor în creier are loc pe o perioadă mai lungă de timp decât am fi crezut."
Ceea ce arătăm este că procesul morţii celulare este un proces treptat, gradual şi că unele dintre acestea pot fi fie amânate, conservate sau chiar inversate, a mai precizat el, citat de BBC.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: