Practic, din ce citesc până acum, Turcescu vrea să deschidă o televiziune de opinie, pe internet, ca să nu mai fie constrâns de CNA. Vrea bani, mai exact 50.000 de euro, pentru a aduce specialişti prin Skype şi pentru ca oamenii să audă opinii în permanenţă.

50.000 de euro e o sumă mică pentru a deschide o televiziune şi pentru ca aceasta să funcţioneze şi să-şi plătească angajaţii. Banii aceştia ar putea fi consumaţi într-un interval foarte rapid. Dar acest concept al televiziunii clasice care e adaptată în online e falimentar. 

Televiziune se face zi de zi prin aplicaţii de broadcasting (Ustream, Bambuser, Streamago, Meerkat, Periscope), televiziunea se face zilnic prin opinii exprimate prin #hashtag-uri pe internet de către oameni, televiziune se face încontinuu în epoca internetului. 

Decât să donaţi către o televiziune de opinie, făcută de un om care face parte din acelaşi sistem TV care v-a dezamăgit prin tabloidizare şi prin dictatura subiectivităţii, mai bine daţi bani către alte variante: ONG-uri, jurnalişti indepenţi sau instituţii independente. Acum, sincer, lucrez la un trust mare, "cu mogul". Dacă v-am cere 50.000 de euro pentru noi, ne-aţi da? Am putea să ne folosim de publicul nostru şi de popularitatea site-ului pentru a cere donaţii pentru alţii, dar nu pentru noi.

Conceptul editorial. Citesc despre faptul că Turcescu vrea să facă emisiuni unde să aibă invitaţi prin Skype, webcam sau telefonic pentru a-şi spune punctul de vedere. Nu pot decât să spun că există o televiziune online care face lucrul acesta în direct şi se numeşte Adevărul Live. Personal, mă onorează că acest concept, pe care nu l-am inventat noi, e preluat mai departe. Dar nu e nimic nou.

Online-ul nu înseamnă să copiezi media tradiţională. Una dintre marile bube ale jurnalismului românesc şi nu numai este faptul că încercăm să copiem formule vechi pe online. Am încercat să copiem conceptul de ziar şi să-l punem pe net. Facem site-uri aglomerate şi pline de zgomot, în care aglomerăm toate informaţiile posibile. Dar nu am inovat cu nimic. De asemenea, Turcescu şi televiziunea lui vrea să copieze un model de la televiziune şi să-l adapteze pe net. De ce? Pentru că cititorul hotărăşte? Ce va hotărî? Cine intră prin Skype?

Şi nu în ultimul rând, nu pot să suport gândul că există jurnalişti care chiar se pot intitula astfel şi care nu au bani sau care se chinuie să trăiască, jurnalişti care fac investigaţii, reportaje, lucruri serioase, dar care nu sunt susţinuţi de public. Şi vine un om care vreme de ani buni a fost în sfânta meserie a părerologiei şi cere bani să facă jurnalism. Mai lăsaţi-mă, domnilor, cu jurnalismul ăsta de cafenea, pe care-l vedem practicat în fiecare zi la televizor.

După ce a început să se certe cu Traian Băsescu, Rareş Bogdan a avut îndrăzneala să scrie pe Facebook despre cum este el "un umil ziarist". Toţi fumătorii de trabuc din presă sunt acum umili ziarişti. Pentru că e cool să pari fără de putere, fără de bani, un muritor de foame. Nu e cool chiar să fii. 

P.S. - Ca om care cere 50.000 de euro pentru o televiziune online, mă deranjează că în articolul de pe blog, Robert Turcescu scrie "reţele de socializare". Ar trebui să ştie că se numesc reţele sociale şi nu cred că le înţelege. E ca şi Teodor Baconschi care scrie cărţi despre Facebook şi acuză "Imgur că vrea să-şi facă reclamă de pe urma intelectualilor".