Cum e România mai bună decât Marea Britanie şi Germania: E în top 5 ţări cu cele mai bune reţele de Internet fix

Cum e România mai bună decât Marea Britanie şi Germania: E în top 5 ţări cu cele mai bune reţele de Internet fix

În 2015, România este pe locul 5 al ţărilor cu Internet în bandă largă.

România a fost, în ultimii ani, în topul ţărilor cu cel mai rapid Internet, dar nu şi în ceea ce priveşte acoperirea conexiunii de nouă generaţie. De-a lungul anului trecut, ţara noastră a recuperat şi acum a ajuns să fie în top 5 ţări din Europa. Lituania domină acest domeniu, iar Germania nu este niciunde în top.

România este pe locul cinci în Europa în ceea ce priveşte acoperirea cu conexiune la Internet prin fibră optică. Anul trecut, ţara noastră era abia pe locul 23, dar a reuşit să crească pe parcursul celor 12 luni cu 80% şi a ajuns să depăşească Bulgaria (în 2014 pe locul 6) şi Ungaria (anul trecut pe locul 13). Spre comparaţie, Suedia a avut în 2014 o rată de creştere a acoperirii cu Internet de bandă largă de 4-6%. Este însă în urma Lituaniei, Suediei, Letoniei şi Rusiei.

„Dacă ne uităm la primele 10 ţări, obser­văm că multe sunt din estul Europei (n.red.: a se vedea şi ţara fruntaşă). Asta pentru că aceste ţări investesc direct în fibră optică şi nu aleg să meargă pas cu pas, trecând prin infrastructură de cupru şi apoi la cele mai noi tehnologii. Aceste state investesc în tehnologie «fiber to the home»“, a declarat Karin Ahl, preşedinte Consiliul European FTTH, în cadrul conferinţei de resă susţinute în Varşovia, Polonia. Anul acesta, aproape 25% din conexiunile la Internet din România se realizează prin fibră optică, pe când anul trecut procentul era la puţin peste 1%.

Saltul semnificativ înregistrat de România se datorează, după cum arată cifrele IDATE, jucătorilor din piaţa naţională care au decis să accelereze actualizarea infrastructurii cu cele mai noi tehnologii, în speţă ftth. În studiul acestei instituţii sunt amintiţi operatorii europeni Orange, TeliaSonera, Telefonica, Deutsche Telekom şi Telekom România. Un caz aparte este al Telefonica, în Spania, unde a generat o creştere a acoperirii cu 192% (cea mai mare din Europa) şi o sporire a numărului de noi abonaţi.

Lărgind puţin orizontul, Europa stă prost spre foarte prost în comparaţie cu alte regiuni, unde „vârful“ este adjudecat de Asia - Pacific cu aproximativ 100 de milioane de case conectate prin ftth. Europa are aproape 15 milioane, iar în SUA sunt peste 12 milioane. Totuşi, dacă în Europa este inclusă şi Rusia, cifrele cresc cu încă 15 milioane aproape. Ţinta este ca până în 2020, conform Karin Ahl, 50% din locuinţele Europei să fie conectate prin ftth.

Cum a ajuns Estul să domine Vestul?

România, după cum se vede în top, este înaintea unor ţări precum Franţa, Germania, Marea Britanie sau chiar Olanda. În fapt, sunt toate marile puteri ale Europei vestice sub România, dintre care Germania şi Marea Britanie stau cel mai prost. Explicaţia este simplă şi a fost rezumată de Karin Ahl în declaraţia citată mai sus.

Topul pe 2014 de la IDATE prezentat la FTTH 2015 (click pentru poză mai mare)

Topul pe 2013 de la IDATE prezentat la FTTH 2014


Aceste ţări au avut acces la Internet încă din primele faze, când şi-au bazat infrastructura pe cea de telecom, adică pe cabluri de cupru. Cablul clasic costă destul de mult cât să nu îţi permiţi, ca ţară sau companie privată, să îl schimbi prea curând. Odată făcută investiţia, companiile au aşteptat să îşi recupereze banii pentru a se aventura la noi investiţii. Pentru est-europeni însă, şi pentru nordici, Internetul a fost mai uşor de implementat direct prin fibră, nereproducând infrastructura costisitoare a Occidentului.

Dacă anul trecut, cifrele prezentate la FTTH indicau că sunt prea puţine locuinţe conectate direct prin fibră, anul acesta procentul ajunge la aproape 10%. Sunt diferenţe chiar şi în conexiunea prin fibră, în sensul că este „to the building“ şi „to the home“. Cea dintâi presupune că Internetul ajunge la blocul tău prin fibră optică, dar în casă tot prin cablu clasic, pe când cea din urmă presupune că ai direct conexiune prin fibră. Aşa se ajunge la procentul de 46,7% din abonaţi care au acces ftth din numărul total de conexiuni prin fibră.

Franţa şi Spania, din Vest, au fost lideri în 2014 în ceea ce priveşte numărul de noi abonaţi, pe când în Portugalia e interesant motivul pentru care oamenii aleg Internet de mare viteză. Ei vor IPTV şi atunci nevoia de streaming i-a făcut pe jucătorii din acea piaţă să grăbească trecerea la ftth. Vodafone şi Telekom Portugalia au încheiat şi un parteneriat pe regiuni pentru a acoperi o zonă cât mai mare. Acesta presupune că nu se face niciun schimb de bani, ci Vodafone oferă acces la reţeaua de fibră, iar Telekom acces la locuinţele în care are abonaţi.

Reprezentanţii FTTH susţin că soluţia cea mai bună de până acum a fost dezvoltarea reţelei de fibră optică printr-o combinare a fondurilor guvernamentale cu cele private. Astfel, odată creată reţeaua, aceasta poate fi închiriată şi împărţită între jucătorii pieţei spre abonaţi. În următorii ani sunt aşteptate ţările din sudul Europei şi din centru-vest să grăbească adopţia. În 2014, ţări precum Austria, Republica Cehă, Belgia şi Marea Britanie au avut mai puţini de 20.000 de noi abonaţi prin fibră.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările