țara românească - ultimele știri

Pe 12 octombrie 1449 a avut loc Bătălia de la Tămășeni, pe Siret, în urma căreia Bogdan al II–lea a devenit domn al Moldovei. În aceeași zi, dar în 1492, Cristofor Columb a descoperit America, iar în 1808 a fost semnată convenția prin care Rusia a anexat Moldova și Țara Românească.

Într-o zi de 27 mai s-a născut Medeea Marinescu, actrița care provine dintr-o familie de cineaști și a debutat în cinematografie încă de la vârsta de 3 ani. Tot la data de 27 mai NASA a anunțat descoperirea unei noi planete.

Fiu al lui Mircea Ciobanu și al Doamnei Chiajna, Petru cel Tânăr a urcat pe tronul Țării Românești la 13 ani neîmpliniți, fiind domnitor timp de aproape 9 ani, deși avea o vârstă fragedă.

Unirea Principatelor Române din anul 1859 a fost posibilă, spun specialiștii, datorită unui eveniment politic major, dar și intereselor unor mari puteri Occidentale în zona estică. Momentul a fost speculat cu mare măiestrie de intelectualii și diplomatii români.

Țara Românească, în secolul al XVIII-lea, apare în memoriile diverșilor călători care au tranzitat principatul valah ca un tărâm al contradicţiilor: o natură paradisiacă, cu păduri de pomi fructiferi și viță de vie care crește peste tot în care oamenii trăiesc în cea mai cruntă sărăcie și mizerie.

De multe ori, atunci când se vorbește despre „domnitorul cu cele mai multe ctitorii”, este menționat Ștefan cel Mare. Totuși, un alt voievod din Țara Românească l-a întrecut în această privință: Matei Basarab, căruia îi sunt atribuite 150 de ctitorii.

Dintre toate sursele care atestă faptele lui Mihai Viteazul, cartea „Brevis et Vera Descriptio Rervm”, scrisă de Balthasar Walther în 1599, rămâne una dintre cele mai rare și importante relicve documentare, fiind singura cronică publicată în timpul vieții voievodului.

Moartea legendarului voievod muntean Vlad Țepeș este și astăzi învăluită în mister. Au fost emise mai multe ipoteze, toate legate de ultima sa bătălie pentru recâștigarea tronului. În plus, specialiștii italieni spun că aceasta ar fi suferit de o boală rară.

Predecesorul lui Vlad Țepeș, voievodul Vladislav al II-lea a avut o viață demnă de un roman, conducând într-o perioadă foarte agitată a istoriei naționale. El i-a succedat la tron lui Vlad Dracul și a fost domn al Țării Românești peste opt ani, soarta lui depinzând de Iancu de Hunedoara.

O cunoscută legendă românească îl înfățișează pe Mihai Viteazul când, condamnat la moarte, scapă cu viață după ce l-ar fi intimidat, cu o privire, pe călău. Realitatea istorică arată că, într-adevăr, Mihai a fost condamnat la moarte înainte de accede pe Tronul Țării Românești.

Constantin Mavrocordat deține un record neegalat: a fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei.

Mihai Viteazul, renumitul domnitor al Țării Românești (1593-1600), este cunoscut nu doar pentru abilitățile sale militare și diplomatice, ci și pentru personalitatea sa complexă, care s-a reflectat în episoadele sale amoroase, dar și în relațiile cu boierimea.

În Târgovişte, fosta Capitală a Ţării Româneşti vreme de 318 ani, au domnit 40 de voievozi, dar nu toţi şi-au pus amprenta asupra locurilor stăpânite, precum Mircea cel Bătrân. Voievodul a ţinut să dezvolte drumurile comerciale cu Braşovul şi cu Brăi...

Descris drept un „înţelept“, „bun gospodar“ şi „un om de mare cinste“, Alexandru Ipsilanti este unul dintre puţinii fanarioţi lăudaţi în unanimitate de istorici. Separarea litigiilor civile de cele penale, sporirea numărului instanţelor de judecată, ...

Reformator, educat, fără temperamentul vulcanic al altor fanarioţi, Constantin Mavrocordat a fost cel dintâi eliberator al ţăranilor iobagi şi i-a chemat înapoi în ţară pe cei plecaţi, dar nevoiaşi, cu promisiunea neplatei birului. Însă pentru că Imp...

110 ani, 31 de domni proveniţi din 11 familii – străinii aduşi de otomani să conducă Ţările Române. Ca o mare nedreptate, perioada fanariotă a rămas în istoria noastră drept „veacul negru“.

Câmpulung Muscel este oraşul cu cele mai multe cruci votive de piatră din ţara noastră, majoritatea înscrise în Lista Monumentelor Istorice. Crucea Jurământului, cea mai veche dintre ele se remarcă prin importanţa sa în viaţa Câmpulungului medieval.

Conacul lui Costache Negri din judeţul Galaţi, în care s-a decis unirea Moldovei cu Ţara Românească, a fost construit la începutul secolului XIX şi a devenit muzeu în anul 1968. Clădirea a avut oaspeţi personalităţi de seamă precum: Nicolae Bălcescu,...

În vestul judeţului Argeş, pe malurile râului Cotmeana, în localitatea cu acelaşi nume, se află un impresionant ansamblu feudal, alcătuit din biserică, clopotniţă şi ziduri de incintă construite pentru apărare, care atrage anual mii de pelerini din ţ...

Conacul lui Costache Negri, locul unde s-a pus la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească, va fi reabilitat cu fonduri europene. Clădirea a fost afectată de inundaţiile din anul 2013, degradarea ei fiind tot mai vizibilă.

IPS Teodosie, care doreşte de mai mult timp reînfiinţarea Mitropoliei Tomisului, a depus săptămâna trecută o solicitare în acest sens la Patriarhia Sfântului Sinod.

Vrâncenii au sărbătorit astăzi, la Focşani, 162 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Ţara Românească, eveniment petrecut pe 24 ianuarie 1859, moment istoric crucial care a stat la baza înfăptuirii României Mari.

Mitropolia Târgoviştei a fost înfiinţatǎ în 1359, fiind mutată de la Curtea de Argeş la Târgovişte în timpul domniei lui Neagoe Basarab. Aceastǎ schimbare fusese propusǎ de cǎtre Mitropolitul Nifon (1503-1505) lui Radu cel Mare.

În „Historia della Transilvania“, un volum vechi şi rar ce se află în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Judeţene din Argeş, se găsesc detaliile morţii voievodului Mihai Viteazul. Cartea, care este de fapt o cronică a asasinării, reprezintă memorii...

Şcoala Slobodă Obştească de la Goleşti a fost o instituţie-model pentru prima jumătate a secolului XIX: oferea cursuri şi manuale gratuite tuturor elevilor, indiferent de rangul social pe care-l aveau. Aşa s-a împlinit visul cărturarului Golescu: să ...

Un domnitor despre care se ştiu foarte puţine, Basarab al VI-lea, descendent din marea familie a Basarabilor, a condus Ţara Românească doar 30 de zile, fiind mazilit ca urmare a unui ordin al lui Suleiman Magnificul....

În ciuda promovării unei imagini a unităţii lumii medievale româneşti, Moldova şi Ţara Românească au avut momente de maximă încordare militară şi politică. De altfel, cel mai crunt episod a avut loc în timpul lui Ştefan cel Mare, atunci când domnitor...

Domnitor al Ţării Româneşti timp de o lună şi jumătate, Şerban din Izvorani este unul dintre conducătorii cu cea mai scurtă domnie şi cu un sfârşit tragic....

Domnitor al Ţării Româneşti între ianuarie 1529 şi iunie 1530, Moise Vodă a manifestat la început o atitudine obedientă faţă de Soliman Magnificul, apropiindu-se ulterior de arhiducele Ferdinand I al Austriei. Moise Vodă a rămas cunoscut şi pentru uc...

Văr al domnitorului Neagoe Basarab şi, conform mai multor ipoteze, fiu nelegitim al domnitorului Radu cel Mare, Bădica-Radu Voievod a condus Ţara Românească doar trei luni, din noiembrie 1523 până în ianuarie 1524....

Domnitor al Ţării Româneşti între 1530 şi 1532, Vlad Înecatul a avut o domnie scurtă şi foarte agitată, cu numeroase tentative ale nobilimii de a-l da jos de pe tron. Şi finalul vieţii lui Vlad Înecatul a fost unul neobişnuit....

Domn al Ţării Româneşti aproape doi ani şi nepot al lui Vlad Ţepeş, Vlad cel Tânăr a rămas în istorie pentru faptul că în timpul domniei sale a fost tipărită una dintre primele cărţi româneşti....

Acum 161 de ani, românii din Moldova şi Ţara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi şi avantaje egale pentru toţi locuitorii.

Fiu al lui Mircea cel Bătrân, Mihail I, a avut o domnie scurtă şi extrem de agitată. A condus Ţara Românească timp de doi ani şi şapte luni, găsindu-şi sfârşitul într-o bătălie împotriva turcilor....

Identitatea Olteniei de sub munte – o ,,ţară" – mai mică în Bănatul Olteniei, la rândul ei identitară şi cu drapel şi cu Ban (conducător voievodal), alcătuind şi azi, identitară, împreună cu Muntenia, ceea ce s-a numit Ţara Românească – aşadar, ident...

Aceasta şi-a cunoscut viitorul soţ la ceremonia de întronare şi s-au căsătorit ulterior, la Focşani. A murit la doar 44 de ani.

În cadrul Secţiei Colecţii Speciale a Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeş din Piteşti se află unul dintre primele coduri de legi din Ţara Românească numit „Îndreptarea Legii“, ce are o vechime de 367 de ani, acesta fiind tipărit la Târgovişte...

În 1359, după luni întregi de eforturi ale voievodului Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol recunoştea Mitropolia Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş. Cum s-a ajuns la această recunoaştere, aflaţi...

În Moldova şi Ţara Românească, consumarea băuturilor alcoolice era un obicei generalizat în perioada secolului al XIX-lea, după cum au observat călătorii străini şi cronicarii.

Voievod al Ţării Româneşti timp de 13 ani, Vlaicu Vodă este primul domnitor român care a emis monede şi în timpul căruia au avut loc primele conflicte româno-turceşti. Care este povestea domniei lui Vlaicu Vodă, aflaţi din materialul de mai jos....

Oraş cu o istorie bogată şi cu mai multe obiective cunoscute în toată lumea, de la Biserica Domnească şi până la mănăstirea ce este necropolă pentru familia regală a României, Curtea de Argeş, numit iniţial Argeş, a fost prima capitală a Ţării Române...

Sfârşitul unui domnitor român şi al fiului său de 7 ani este strâns legat de altarul unei biserici din Râmnicu Vâlcea, care a rămas în istorie ca „schitul blestemat” de pe Dealul Cetăţuiei. Chiar dacă domnia domnitorului executat n-a fost prea lungă,...

Unul dintre cei mai apreciaţi înalţi clerici din secolul al XVII-lea, mitropolitul Teodosie a fost unul dintre primii „ctitori“ ai primei Biblii româneşti şi a fost foarte apreciat de către domnitorii Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, al ...

Dan I a fost domnitor al Ţării Româneşti între 1383 şi 1386. El a fost fratele lui Mircea cel Bătrân. A fost omorât în timpul unei campani militare îndreptate împotriva ţarului Bulgariei de răsărit....

Bordeiul a reprezentat locuinţa de bază a ţăranului român din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.

Constantin Brâncoveanu a domnit un sfert de secol în Ţara Românească, a avut 11 copii şi a strâns o avere impresionantă. A avut, însă, parte de o moarte cumplită, împreună cu cei patru fii ai săi.

În anul 1587, Vlad, nepotul domnitorului moldovean Petru Şchiopul, s-a căsătorit cu nepoata voievodului muntean Mircea Ciobanul, pentru a încheia pacea între cele două familii....

Paul Bataillard a fost un francez ce a venit în ţările române pentru a face un studiu asupra romilor din Europa. Odată ajuns aici el a observat că oamenii din Moldova şi Ţara Românească îşi doresc unirea şi chiar a încurajat unirea dintre cele două s...

Barbu Dimitrie Ştirbei a domnit în două rânduri în Ţara Românească la mijlocul secolului XIX. Acesta a reuşit să achite aproape toate datoriile ţării şi să redeschidă toate şcolile închise în timpul Revoluţiei din 1848. Ştirbei a avut un rol importan...

Domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a deţinut zeci de hectare de viţă de vie la Ştefăneşti, în Argeş, construind şi o cramă acolo. Brâncoveanu era foarte ataşat de vinul său, trimiţând frecvent cantităţi însemnate u...

Doamna Păuna, soţia domnitorului Ţării Româneşti, Ştefan Cantacuzino, a avut o viaţă tumultoasă. Istoricii consideră că aceasta a condus ţara, în realitate, în timpul domniei soţului.

În anul 1457, Ştefan cel Mare a obţinut tronul Moldovei după ce l-a învins pe domnitorul Petru Aron. Ştefan a primit cel mai important sprijin militar din partea voievodului muntean Vlad Ţepeş....

Mircea cel Vechi sau cel Bătrân, cum este cunoscut în istoriografia românească, este unul dintre cei mai faimoşi voievozi români din Evul Mediu. A fost un principe puternic, ataşat tradiţiilor occidentale şi care a încercat să menţină independenţa ţă...

Bătălia de la Rovine este una dintre cele mai importante lupte purtate pe teritoriul Ţării Româneşti. Chiar dacă această bătălie este una extrem de importantă, nu există foarte multe informaţii despre ea. Mai mult, nici data desfăşurării nu este una ...

Doamna Chiajna a fost fiica lui Petru Rareş şi nepoata lui Ştefan cel Mare. Aceasta a fost prima femeie din istoria noastră care a condus o armată. În plus, ea şi-a căsătorit una dintre fiice cu un sultan turc....

Domnitorul Mihai Viteazul a fost apreciat de cronicarii vremii pentru curajul cu care s-a luptat cu turii. El a fost însă criticat pentru faptul că a realizat unirea dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania....

Deşi o legendă spune că Ştefan cel Mare a construit câte o biserică după fiecare luptă purtată, există un alt domnitor român care îl detronează când vine vorba de zidirea de lăcaşuri sfinte. Numărul exact al bisericilor şi mănăstirilor ridicate de Ma...

Constantin Hangerli, domnitorul Ţării Româneşti între 1797 şi 1799, era un apropiat al turcilor. El a aprovizionat armata turcilor în timpul expediţiei organizate la Vidin, unde aceştia încercau să-l captureze pe Pazvante Chioru’, cel care comitea ja...

La 1700, din porunca stolnicului Constantin Cantacuzino, se tipărea la Padova prima hartă a Ţării Româneşti, considerată de istorici primul document cartografic românesc. Harta e alcătuită din patru foi lipite pe pânză şi, zic istoricii, e „prima rep...

Un text scris în slavonă pe spatele unei scrisori tot în slavonă în care Ştefan cel Mare solicita brăilenilor să se alăture unui anume Mircea, pe care dorea să-l instaleze domn al Ţării Româneşti, este considerat primul pamflet politic din spaţiul ro...