Crucea Jurământului din Câmpulung Muscel. Privilegiile locuitorilor fostei capitale a Ţării Româneşti, săpate în piatră
0
Câmpulung Muscel este oraşul cu cele mai multe cruci votive de piatră din ţara noastră, majoritatea înscrise în Lista Monumentelor Istorice. Crucea Jurământului, cea mai veche dintre ele se remarcă prin importanţa sa în viaţa Câmpulungului medieval.
Fosta capitală a Ţării Româneşti păstrează un număr de 37 de cruci votive - numite astfel pentru că au menţionat pe ele numele voievodului ce domnea în acea perioadă - seculare, monumente aflate în diferite stadii de conservare. Realizate din calcar numulitic de Albeşti de către meşteri pietrari renumiţi, mărturiile Câmpulungului Medieval pot fi văzute în cartierele oraşului la intersecţia străzilor, în jurul unor biserici şi în interiorul acestora, în piaţa oraşului şi chiar încastrate în ziduri. Sunt mândria oraşului şi a Muzeului Municipal Câmpulung, care, în 2014 a realizat un studiu privind starea de conservare a monumentelor lapidar-epigrafice din oraşul încărcat de istorie.
„Pentru executarea crucilor, se determină linia centrală ce uneşte extremităţile cele mai îndepărtate ale pietrei degroşate care, condiţionat de forma piesei, este adusă la contururi cvasiovoidale. O operaţie prealabilă inscripţionării textului, prin incizie sau excizie, o constituie distribuirea acestuia în spaţiul existent rânduirea cuvintelor - machetarea - presupunând fixarea numărului rândurilor şi dimensionarea literelor”, se arată în recentul studiu.
„Pe orăşeni să-i judece judeţul cu 12 pârgari şi cu bătrânii oraşului“
Două dintre aceste monumente se remarcă în mod deosebit: Crucea Jurământului (înscrisă în lista monumentelor istorice cu codul AG-IV-m-A13920), ridicată în anul 1674 cu aprobarea lui Duca Vodă, care se detaşează incusiv prin caracterul unic al amplasamentului ei actual, mai exact în faţada unei case (pe peretele vestic al casei Robescu nr. 102, fosta casă a arhitectului Dumitru Ionescu Berechet) şi copia ei, numită Crucea Pârgarilor ridicată în anul 1790, amplasată în Piaţa Centrală a oraşului (înscrisă şi în lista monumentelor istorice - AGIV-m-A-13924).
“Conform monografiei Câmpulung Muscel din anul 1934 a preotului Ioan Răuţescu <<la 25 decemvrie 1674, Duca Vodă a poruncit să se scrie pe o cruce de piatră toate privilegiile orăşenilor Câmpulungeni. Această cruce s-a numit în urmă Cruce a jurământului, fiindcă în faţa ei, judeţul nou ales, repeta jurământul făcut în biserică. Iată pe scurt aceste privilegii: scutire de vama domnească pentru tot ce ar vinde şi ar cumpăra; pe orăşeni să-i judece judeţul cu 12 pârgari şi cu bătrânii oraşului, iar călugării de la mânăstire şi pârcălabii sau măcar alţii, să nu aibă a se amesteca în judecata lor>>”, explică istoricul Consuela Elena Grecu în studiul de caz “Crucea Jurământului vs Crucea Pârgarilor - original şi copie”, publicat de Muzeul Judeţean (Argesis, studii şi comunicări).
Textul săpat în piatră este una dintre cele mai lungi inscripţii înscrise pe un monument din fostul spaţiu al Ţării Româneşti. Importanţa sa pentru urbe era uriaşă, căci crucea era un simbol al autonomiei şi privilegiilor Câmpulungului, îndeplinind un rol solemn la învestirea judeţilor; în faţa ei, fiecare lider nou ales al oraşului trebuia să jure, împreună cu cei 12 pârgari (reprezentanţi aleşi ai obştei), că va lupta pentru apărarea acelor drepturi.
“Are o mare relevanţă pentru noi faptul că, în acea perioadă, Câmpulungul îşi menţinea privilegii cu greu dobândite de la primii domni, iar acest lucru face acea legătură frumoasă cu trecutul, de capitală a Ţării Medievale, a Statului medieval Ţara Românească. Crucea jurământului are şi o mare importanţă din punct de vedere turistic, pentru că este una dintre vechile cruci cu care se mândreşte Câmpulungul şi cred că orice trecător prin oraşul nostru ar fi interesat să afle povestea acestor cruci vechi”, spune pentru Adevărul, Claudiu Călcâi, unul dintre cei mai pasionaţi profesori de istorie ai Câmpulungului.
Pentru dedicatul dascăl, monumentul are o importanţă mai ales didactică.
“Aproape în fiecare an, duc copiii mai mari, de clasa a VII-a, a VIII-a şi le arăt Crucea Jurământului. Cu această ocazie le prezint şi locaţia, căci crucea este încastrată în casa arhitectului Berechet, unul dintre cei mai mari arhitecţi ai României, câmpulungean şi le povestesc însemnătatea medievală a monumentului, faptul că acolo, judele, primarul oraşului, depunea un jurământ potrivit căruia va lupta să fie respectate privilegile”, mărturiseşte, pentru „Adevărul”, Claudiu Călcâi.
„Fiind rogmighiţă, s-a stricat aciastă sfântă cruce“
Copia Crucii Jurământului, numită Crucea Pârgarilor (1790), poate fi admirată în piaţa veche a oraşului. Are înălţimea de aproape 2 m, este lucrată din piatră de Albeşti şi are diferit faţă de prima un adaos la inscripţia originală, ce face trimitere tocmai la motivul şi contextul ridicării ei.
„În(să) la leat 1787, fiind rogmighiţă (scurgeri mocirloase) s-a stricat aciastă sfântă cruce, ce se vede zidită în zid, dar, văzând dumnealui slugeriu Gheorghe Rucăr(eanu) epistatu oraşului, au rădicat aciastă sfântă cruce cu cheltuiala dumnealui, ca să fie spre întărire oraşului, judeţ fiind neculae cocoş şi doui pârgari, ion strecheriu şi savu buduluca,la leat 1790. Însă la ridicare au fost în stare Sterea judeţu”, se arată în studiul Crucea Jurământului semnat de Dumitru I. Băjan.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Câmpulung, oraşul crucilor de piatră
De Rusalii, căluşarii alungă duhurile rele. Cum se păstrează tradiţia în Argeş VIDEO
Se încarcă comentariile...
