Secretul piroştelor cu păsat şi seminţe de hârban. Cum se salvează de la uitare cele mai exotice reţete de mâncare din Ardeal
0Mai multe reţete specifice satelor din Ardeal, precum cea de „piroşte cu păsat şi seminţe de hârban“, au fost culese de câţiva tineri voluntari din Zalău, judeţul Sălaj, de la bunicii şi chiar străbunicii lor pentru a fi adunate într-o broşură şi salvate de la uitare.
„Leveşe de hiribe uscate“, „palaneţ“, „piroşte cu păsat şi seminţe de hârban“, „şlederi pe tulhean“, „zamă de corompile cu cosmete“ ori „zamă de cireşe galbene zdronţoşe“ nu sunt mâncărurile lui Shrek, simpaticul căpcăun din cunoscutele filme de desene animate, ci reprezintă reţetele culinare cu care au crescut mulţi dintre bunicii şi străbunicii locuitorilor din satele din Sălaj.
Câţiva tineri din Zalău le-au înţeles nu numai farmecul, dar au perceput mai ales pericolul ca aceste veritabile mostre de artă culinară tradiţională să se piardă, aşa că au luat măsuri: s-au transformat în antropologi de ocazie şi şi-au vizitat bunicii şi chiar străbunicii, pentru a afla direct de la sursă secretele acestor reţete cu origini ce se pierd în negura timpului. Tinerii sunt reuniţi sub cupola Clubului de voluntariat Impact Lego de la Colegiul Naţional „Silvania“ din Zalău, iar demersul lor are şi un nume: „Gusturi vechi cu impact azi“.
Scopul este identificarea şi valorificarea reţetelor vechi din judeţul Sălaj păstrate, încă, în zonele rurale, de persoanele vârstnice. „Sunt 23 de reţete adunate de colegii mei din diferite sate. Mai întâi, am făcut o scurtă pregătire cu gastronomul Mircea Groza şi cu etnologul Corina Bejinariu, pentru a învăţa cum se culeg astfel de informaţii. După ce le-am adunat, le-am selectat pe cele mai spectaculoase şi le-am printat pe fiecare pe pliante, cu povestea din spatele reţetelor, iar mai târziu o să dăm aceste pliante Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Zalău, astfel încât turiştii care vizitează judeţul Sălaj să afle despre aceste tradiţii culinare locale“, ne explică Vlad Bejinariu, unul dintre tinerii care însufleţesc proiectul.
Vlad Bejinariu este şi preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor
CUM SE FAC SARMALELE CU SEMINŢE DE BOSTAN
Printre reţetele adunate de tineri se numără şi cea culeasă de Silvia Ştefan de la „nănaşa din Bucium“, piroşte (n.r. – sarmale) cu păsat şi seminţe de hârban (n.r. – bostan). „Se iau frunzele de curechi (n.r. – varză) şi se fierb într-o oală cu apă, sare şi oţet. Se curăţă o ceapă, se taie, se pune la pârgălit într-un pic de oloi (n.r. –ulei), odată cu clisa (n.r. – slănina) tăiată mărunt, după care se pun sâmburii de hârban zdrobiţi, pentru a unge mai tare piroştele. După ce s-o fript, se pune păsatul, se pune sare şi chiper şi se înfăşoară în frunzele de curechi. Se fierb cu bulion şi apă călduţă“, sună reţeta în purul grai ardelenesc, culeasă de Silvia.
Nănaşa i-a mai povestit tinerei, care a consemnat totul pe hârtie şi urmează să fie publicat în viitoarea broşură de reţete, că scosul seminţelor din bostan era treaba copiilor din casă şi era, întotdeauna, un prilej de bucurie: „Şi amu îmi amintesc cum stăteam toţi copiii la masă şi mama ne dădea să desfacem hârbanu. Era tare fain că doară asta era una dintre singurele treburi pe care le aveam în casă, că în rest toţi eram la lucru afară. Ne mai lăsa şi nouă maica oarecâte sămânţe pe care ni le prăjeam pe plită şi le împărţeam între noi“.
O altă tânără, Denisa Todoruţiu, a aflat de la străbunica ei, Viorica Todoruţ, din Criştelec, cum se face „zama de cireşe galbene zdronţoşe (cireşe tari, necoapte)“: „Se pun la fiert într-o oală cu apă cu sare cireşele spălate şi tăiate. Se face un rântaş din 2-3 linguri de ulei şi 2-3 linguri de făină de grâu rumenită într-un laboş (n.r. – tigaie). Se adaugă smântână şi se condimentează cu poprică dulce (boia) şi sare. Rântaşul se toarnă în oală, peste apa cu păstăi. Se adaugă cireşele pe care le-am cules, ele trebuie să fie galbene, necoapte, mari“. Străbunica mai spune că „zama“ era mâncarea preferată a celor opt copii ai săi, mari amatori de cireşe.
„Este un proiect fain, cu copii frumoşi“, spune gastronomul Mircea Groza, sălăjeanul care şi-a făcut un renume din promovarea bucătăriei tradiţionale româneşti în Europa şi în lume şi care afost chemat de tineri să-i îndrume în acest demers. „Au făcut singuri aproape totul. Eu i-am ajutat puţin la «traducere», pentru că astfel de reţete trebuie scrise aşa cum sunt spuse, în grai ardelenesc“, explică el.
Demonstraţie practică de bucătărie în stradă
Tinerii vor să includă reţetele culese de la bătrânii din Sălaj într-o broşură care să servească la promovarea turistică a judeţului. Pentru a face rost de banii necesari, au gătit o parte dintre aceste reţete în centrul Zalăului, iar rezultatul a fost oferit, gratuit, trecătorilor. Cei care au dorit să-i ajute pe tineri au putut să facă donaţii, dar mai ales să liciteze pentru câteva dintre deliciile puse la bătaie: două porţii sănătoase de gulaş în pâine de casă şi două platouri cu afumătură şi ceapă. Iar amatorii nu s-au lăsat aşteptaţi şi nici nu s-au dat bătuţi cu una–cu două, luptând cot la cot pentru gulaş, de la preţul de pornire de 10 de lei până la 50 de lei, în timp ce pentru platourile ţărăneşti doi pofticioşi au plătit câte 150 de lei.
Tinerii de la Colegiul Naţional „Silvania“ au primit şi un ajutor din „exterior“. Andrei Bertea, un tânăr de 16 ani, elev în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu“ din Şimleu Silvaniei, a venit la Zalău cu un delicios papricaş cu cocoş şi găluşte. Andrei se declară pasionat de gastronomie şi spune că, deşi nu crede că va face din asta o meserie, i-ar plăcea ca, în curând, să fie el cel care găteşte în casă.
Proiectul „Gusturi vechi cu impact azi“ este susţinut de Fundaţia Noi Orizonturi printr-un grant de 650 de lei care acoperă cheltuielile administrative ale proiectului, acordat în urma competiţiei „Eu sunt de impact!“, lansată în cadrul proiectului „impact – model de educaţie pentru cetăţenie activă şi implicare comunitară în rândul copiilor şi tinerilor!“, derulat în perioada iulie 2014-martie 2016, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Înfiinţat în toamna anului 2014, Clubul Impact Lego a mai realizat două proiecte – „Festivalul LegoLand“ şi „Împreună pentru aventură“.
Clubul este coordonat de doi lideri – Iulia Florian, profesor de socio-umane la Colegiul Naţional „Silvania“ şi consilier educativ Meda Morariu, directorul Grădiniţei „Peter Pan“ şi formator în educaţie parentală. Numele clubului vine de la Loialitate, Entuziasm, Grup, Originalitate: „prin nume au vrut să arate faptul că deşi suntem de mai multe feluri, ca şi piesele LEGO, vrem să construim un întreg“, explică Iulia Florian.
Vă mai recomandăm:
Cum se face mălaiul copt, deliciosul desert tradiţional de pe vremea bunicilor
Se încarcă comentariile...
