Prejudicii de aproape 2 milioane de lei descoperite de Curtea de Conturi în Sălaj. Care sunt instituţiile fruntaşe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Inspectorii Curţii de Conturi susţin că o parte dintre neregulile constatate au fost cauzate de interpretarea eronată a legii.

Controalele realizate de către reprezentanţii Curţii de Conturi Sălaj la 58 de instituţii publice din judeţ au scos la iveală o serie de nereguli, potrivit Rapoartului privind finanţele publice locale pe anul 2018. Valoarea estimată a abaterilor de la legalitate şi regularitate consemnată în actele întocmite de către auditorii publici externi depăşeşte 46 milioane de lei, din care acirca 44 milioane de lei reprezintă abaterile financiar-contabile, 1,95 milioane de lei prejudicii aduse bugetelor locale şi 451.000 de lei, venituri suplimentare cuvenite bugetelor locale şi bugetului general consolidat.

Prejudiciul constatat a fost cauzat de nerespectarea prevederilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, efectuarea unor plăţi pentru bunuri şi servicii în lipsa unor documente justificative legal întocmite, efectuarea de plăţi pentru produse/lucrări/servicii neexecutate/nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită, nerespectarea prevederilor legale referitoare la modul de atribuire şi administrare a contractelor de achiziţii publice, utilizarea neeconomicoasă şi ineficientă a fondurilor publice.

Lefuri plătite ilegal

Cel mai mare prejudiciu, de 655.000 de lei, a fost constatat la Primăria Chieşd, fiind determinat de plăţi pentru lucrări neexecutate, respectiv plăţi de cheltuieli pentru obiective a căror documentaţie tehnico-economice nu a fost elaborată ori aprobată potrivit dispoziţiilor legale. În clasamentul judeţean urmează Primăria Zalău, cu un prejudiciu de 545.000 de lei, determinat de plata unor drepturi de natură salarială neprevăzute de legislaţie la Casa Municipală de Cultură, Poliţia Locală şi Creşa "Voinicel". Consiliul Judeţean Sălaj este al treilea în top, cu un prejudiciu estimat la peste 200.000 de lei, determinat tot de plata unor drepturi de natură salarială neprevăzute de legislaţie în activitatea proprie, dar şi la unităţile din administrare: Centrul de Cultură şi Artă, Biblioteca Judeţeană, Spitalul Judeţean şi Muzeul Judeţean.

"Superficialitate" şi lipsă de preocupare

"Abaterile constatate s-au regăsit la majoritatea entităţilor supuse auditului atât în ceea ce priveşte plata cheltuielilor de personal, cât şi plata lucrărilor de reparaţii/investiţii sau administrarea patrimoniului", se arată în document. Oficialii Curţii de Conturi susţin că plăţile nelegale constatate au fost efectuate, în principal, din cauza interpretării eronate a reglementărilor legale, atât de către organele deliberative, cât şi cele executive de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. "De asemenea, nu s-a organizat şi nu funcţionează corespunzător controlul intern, nu există preocuparea pentru utilizarea eficientă şi în condiţii de economicitate a bunurilor şi fondurilor entităţilor, nu s-au urmărit corespunzător lucrările de reparaţii şi de investiţii. Prin interpretarea proprie a autonomiei locale, unele autorităţi publice locale stabilesc prin hotărâri de consilii locale, acordarea unor avantaje sau beneficii pentru salariaţi, ce nu au bază legală, omiţându-se obligaţia secretarului unităţi administrativ teritoriale de a aviza aceste hotărâri pentru legalitate, deci de a verifica încadrarea acestor acte în cadrul general aplicabil", spun inspectorii.

Aceştia au precizat că prejudiciile create prin plăţile nelegale efectuate pentru lucrări de investiţii şi reparaţii curente "sunt datorate superficialităţii diriginţilor de şantier, angajaţi de către ordonatorii de credite, care avizează realitatea executării lucrărilor conform proiectelor, dar şi lipsei de control din partea autorităţilor contractante asupra activităţii acestora. Odonatorii de credite nu s-au îndreptat împotriva acestor specialişti, în cazul confirmării unor situaţii de lucrări nereale. De asemenea, entităţile verificate acceptă cu uşurinţă efectuarea unor lucrări suplimentare suportate din fondurile alocate de la guvern, fără o documentare prealabilă şi fără atragerea răspunderii proiectantului".

Citiţi şi:

Una dintre cele mai frumoase grădini botanice din ţară a ajuns la fundul sacului. „Riscăm să nu putem plăti salariile“

Cum îi pun în pericol edilii pe locuitorii din zeci de comune sălăjene. Doar o primărie din cinci are serviciu de coşerit

Zalău

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite