Monument istoric ameninţat cu declasarea. Senator USR: „Liber la buldozere, cum s-ar zice“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-o postare pe Facebook senatorul USR Vlad Alexandrescu susţine că un monument istoric din Sălaj urmează să fie declasat, lucru care va permite demolarea imobilului.

Castelul Bay din Treznea, odinioară o adevărată bijuterie arhitectonică, riscă să fie pus la pământ, dacă Ministerul Culturii va semna ordinul de declasare.

Într-o postare făcută luni, 1 aprilie, pe Facebook, senatorul USR Vlad Alexandrescu susţine că pe masa ministrului Culturii se află un ordin de declasare, prin care clădirea îşi va pierde statutul de monument istoric şi nu va mai beneficia de nicio protecţie legală. "Liber la buldozere! cum s-ar zice", a scris parlamentarul.

"Tocmai am fost informat că ministrul Culturii, Daniel Breaz, se pregăteşte să ajute la distrugerea unui monument istoric (...) Deşi este un imobil de patrimoniu, un castel în stil neo-baroc de început de secol XIX, nicio instituţie publică nu doreşte să-l vadă renovat. Nici primăria, nici Consiliul Judeţean sau Ministerul Culturii. Deşi se află în proprietatea Primăriei locale. Încercări de a-l repara au mai fost, problema nu stă în fonduri. În 2011, când un avocat din Sălaj a vrut să cumpere imobilul şi să-l restaureze, autorităţile locale l-au refuzat din cauza istoriei neplăcute a locului", a mai spus sursa citată.

Imagine indisponibilă

Monumentul a fost distrus de nepăsare FOTO Arhivă

Construit în secolul al XIX-lea chiar în centrul localităţii Treznea, castelul are în componenţă două corpuri principale, legate între ele de o reproducere a celebrei “Punţi a suspinelor” din Veneţia, unică în România. Imobilul a aparţinut familiei nobilului maghiar Bay Ferenc, care a locuit acolo până în 1944 şi de al cărui nume se leagă masacrul de la Treznea, din 9 septembrie 1940, când trupele hortyiste au măcelărit peste 90 de români şi evrei din sat. Ulterior, castelul a devenit sediul CAP-ului din sat, pentru ca după 1990, spaţiul să fie abandonat. În tot acest timp, castelul grofului a ajuns o ruină.

Pentru comunitate, un monument al barbariei horthyste

"Într-adevăr, în spatele valorii arhitecturale, avem de a face şi cu amintirea masacrului de acum aproape 80 de ani. Chiar în acest loc s-ar fi produs masacrul din 9 septembrie 1940, în care trupele maghiare horthyste ar fi omorât 93 de localnici, români şi evrei. Uciderea sătenilor şi arderea caselor reprezintă într-adevăr atrocităţi ale istoriei recente. Acestea sunt motivele pe care le invocă autorităţile pentru a susţine, în mod absurd, demolarea clădirii aflate în propriul patrimoniu. Totuşi, rolul administraţiei locale şi al Ministerului Culturii nu este de a dărâma clădiri pentru a face istoria uitată. Tensiunile etnice izvorâte din istoria ultimului secol nu dispar dacă le ascunzi sub preş", susţine Vlad Alexandrescu.

treznea

Victimele masacrului sunt comemorate în fiecare an FOTO Arhivă

În opinia sa, refacerea castelului trebuie văzută ca "parte a procesului de reconciliere istorică": "În loc de a rămâne un simbol al unei tragedii, castelul ar trebui salvat şi pus în valoare. Reatribuindu-l comunităţii, oferindu-i un scop ales în acord cu nevoile cetăţenilor, rolul său va fi nu acela de a diviza ci de a închide rănile trecutului", precizează senatorul, care face, în acelaşi timp, un apel la ministrul Culturii pentru a nu semna ordinul de declasare, de a apăra patrimoniul şi de "a nu de a lăsa lucrurile în voia resentimentelor şi a nepriceperii administrative".

Contactaţi, oficialii din judeţ au confirmat existenţa unei solicitări de declasare de pe lista monumentelor istorice, formulată de către proprietarul imobilului - Primăria Treznea, în vederea demolării, dar că nu au informaţii despre stadiul acestui demers. "Încă nu ştiu nimic oficial. Dosarul privind solicitarea declasării, înaintat de către Primăria Treznea, este, într-adevăr, la Ministerul Culturii", a precizat Doina Cociş, şefa Direcţiei pentru Cultură Sălaj.

În vara anului trecut, prefectul de Sălaj, Florin Florian, făcea publice demersurile autorităţilor locale, exprimându-şi, în acelaşi timp, regretul că monumentul a ajuns într-o stare avansată de degradare şi că în toţi aceştia ani nu a fost făcut niciun demers pentru restaurarea construcţiei.

Citiţi şi:

77 de ani de la masacrele odioase de la Ip şi Treznea: 243 de români au fost ucişi atunci fără milă de trupele horthyste

Ruina castelului în care hortyiştii au omorât 87 de români şi şase evrei. „Peste 50 de ani nu va mai şti nimeni ce s-a întâmplat la Treznea“

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite