FOTO Proiect de conservare digitală a bisericilor de lemn. Cum arată primele modele 3D
0
Echipa de proiect a realizat deja un prim model digital 3D pentru o biserică-monument istoric, la care se realizează lucrări de urgenţă pentru punerea sa în siguranţă, prin programul „Ambulanţa pentru Monumente”.
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău a demarat un parteneriat cu Asociaţia ARHAIC - Ambulanţa pentru Monumente Sălaj, în vederea realizării de modele digitale fotogrammetrice 3D pentru vechile biserici de lemn din Sălaj, aflate în pericol de degradare. Demersul vine ca o continuare a unor proiecte similare, printre care "Pixels for Heritage", lansat anul trecut de către instituţia muzeală şi Institutul Naţional al Patrimoniului, pentru digitizarea clădirilor de patrimoniu în fază de colaps şi precolaps, de pe teritoriul judeţelor Sălaj, Ialomiţa şi Prahova.
"O colaborare a cu Asociaţia ARHAIC – Ambulanţa pentru Monumente – Sălaj este mai mult decât firească. Astfel, demersurile lor absolut esenţiale pentru salvarea bisericilor de lemn, monumente istorice a căror degradare rapidă este extrem de vizibilă sunt combinate cu demersurile noastre de scanare fotogrammetrică integrală, fiind avut în vedere atât exteriorul structurilor cât şi interiorul lor. În general, am considerat faptul că realizarea modelelor fotogrammetrice trebuie să aibă loc înainte de intervenţiile fizice asupra structurilor", explică Horaţiu Cociş, cercetător ştiinţific la MJIA Zalău şi iniţiatorul demersurilor de digitizare. Potrivit spuselor sale, colaborarea presupune, în principal, realizarea suportului digital fotogrammetric pentru bisericile care vor fi incluse în programul de intervenţii de urgenţă a Ambulanţei pentru Monumente Sălaj. Deşi acestea sunt prioritate, membrii echipei susţin că nu se vor limita la aceste cazuri izolate ci vor încerca o documentare digitală cât mai extinsă a bisericilor de lemn din Sălaj şi din împrejurimi.
Model 3D fidel realităţii
Horaţiu Cociş a explicat ce prespune procesul tehnic pentru realizarea modelelor 3D al bisericilor de lemn: "Realizăm modele digitale prin tehnica fotogrammetriei, utilizând drone pentru scanările aeriene şi aparate de fotografiat pentru scanările de la sol. Nivelul de calitate al unui model finit este determinat direct de mai mulţi factori printre care modul de fotografiere, specificaţiile camerei, numărul de fotografii şi aparatura avută la dispoziţie pentru procesarea datelor. În prezent, infrastructura de digitizare pe care Muzeul o deţine ne permite realizarea de modele fotogrammetrice de înaltă calitate, atât în sfera clădirilor de patrimoniu cât şi în cea a patrimoniului mobil".
Demersul înglobează atât tehnicile clasice, cât şi adaptarea permanentă la situaţia din teren. "Procesul de fotografiere integrală a structurilor sau a obiectelor este urmat de prelucrarea acestora utilizând mai multe software-uri specializate. Acestea ne permit, pe baza fotografiilor iniţiale, reconstrucţia caracteristicilor tridimensionale ale obiectelor şi, în final, obţinerea unui model 3D fidel realităţii. Procesarea unei asemenea model pentru o structură de mari dimensiuni poate dura şi câteva zile. În cazul bisericilor de lemn, date fiind caracteristicile arhitecturale relativ simple dar şi dimensiunile reduse, procesul durează mai puţin", a punctat reprezentantul MJIA Zalău.
O biserică de secol XVIII - primul obiectiv scanat
Prima structură supusă acestui proces a fost Biserica de lemn din Zalnoc, aleasă întrucât la lăcaşul de cult încep intervenţiile de urgenţă pentru punerea sa în siguranţă. "În acest context am dorit obţinerea unui model digital înainte de schimbarea vechii şindrile, ultimele intervenţii majore de refacere datând din 1980", mai spune Cociş, potrivit căruia realizarea modelul 3D al pentru această biserică a durat aproximativ 24 de ore.
Biserica de lemn din Zalnoc datează de la începutul secolului al XVIII-lea, fiind primele lăcaşuri de cult din Sălaj menţionată în studii de specialitate. Tradiţia reţine că a fost construită de săteni împreună cu meşterul Petre, pe locul dat de baronul Kemény şi fost pictată de zugravul Nechita. Edificiul face parte din categoria de biserici de lemn cu acoperiş decroşat peste altar, sistemul de îmbinare a elementelor de lemn fiind unul tradiţional - coadă de rândunică. Şarpanta bisericii este realizată din căpriori din stejar, învelitoarea fiind din şindrilă. Ultima reparaţie a avut loc în anul 1980.
Următoarele lăcaşuri de cult care vor fi scanate şi digitizate sunt cele de la Răstolţu Deşert şi Porţ.
Vă mai recomandăm:
VIDEO Voluntarii români premiaţi de Comisia Europeană. Ce mesaj le-a transmis Prinţul Charles
Se încarcă comentariile...
