BUN din Sălaj, platforma cu producători locali. Fondator: „Pandemia ne-a făcut mai atenţi cum ne cheltuim banii“
0
Zeci de producători locali de miere de albine, dulceţuri, lactate, dar şi meşteri care lucrează cu lemn sau pânză, cosmetice naturale şi tricotaje s-au alăturat proiectului „BUN din Sălaj“.
Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Locală "Agapis" a lansat proiectul BUN din Sălaj, o platformă care pune la dispoziţia micilor producători locali spaţiu online în care aceştia să îşi prezinte, gratuit, oferta, întregii comunităţi.
Antreprenorul sălăjean Alin Prunean (44 de ani), unul dintre iniţiatorii acestui demers, a vorbit într-un interviu pentru "Adevărul", despre rolul acestei platforme, modul în care funcţionează, făcând, în acelaşi timp, o pledoarie pentru consumul de produs local, susţinerea micilor producători şi afacerilor de familie.
Adevărul: Cum s-a născut proiectul „BUN din Sălaj“?
Alin Prunean: „BUN din Sălaj“ s-a născut în perioada stării de urgenţă, atunci când stăteam toţi în case şi eram conectaţi doar online, iar o mulţime dintre prietenii noştri, de prin lume, dezvoltau adevărate reţele de solidaritate. Situaţia micului producător şi a fermelor de familie sunt unele dintre principalele mele preocupări, de ani buni. Eu însumi sunt, se poate spune, un mic producător şi cunosc această lume destul de bine.
Nu am inventat eu conceptul acesta de food-hub, sau de platformă care să conecteze consumatorul cu micul producător local. Există la nivel internaţional şi acum a luat amploare şi la noi. Ne-am strâns mai mulţi prieteni şi am dezvoltat, în primă fază, o iniţiativă cetăţenească, desfăşurată ca pledoarie pentru consumul de produs local, apoi am considerat potrivit să creez acest portal, care poate fi un instrument bun pe termen lung, dat fiind felul în care se reorganizează lumea şi importanţa tot mai mare a online-ului. Noi avem deja, de peste 5 ani, un site dedicat micilor producători din întreaga ţară. Se numeşte ColţulRomânesc.ro care face acelaşi lucru, la nivel naţional, însă cu o gamă de produse alese de noi, care se pot transforma în cadouri româneşti autentice, reprezentative, speciale.
50 de producători înscrişi
De ce credeţi că era nevoie să li se ofere producătorilor locali o platformă de promovare?
Producătorul local are nevoie de foarte mult suport şi de multe lucruri care să îl ajută să răzbată, spre binele nostru, al tuturor. O platformă de promovare este doar unul dintre acestea şi poate nu cel mai necesar, în viziunea lui. Dar are nevoie pentru a se face cunoscut, pentru a intra într-o reţea, pentru a-şi dezvolta propria reţea de clienţi, pentru a se conecta direct cu consumatorul educat, dispus să plătească un preţ cinstit care să îl ajute să supravieţuiască şi chiar să prospere. Şi acest consumator este, de ceva vreme, aproape permanent online. Deci şansele ca oferta să întâlnească cererea, pe o astfel de platformă, sunt tot mai mari.
Cum funcţionează platforma „BUN din Sălaj“ si cum sunt selectaţi producătorii?
Platforma este deschisă fără nicio condiţie. Are un buton “Adaugă” şi orice mic producător fie îşi creează un cont propriu, de pe care încarcă, direct, produsele şi datele de contact , fie solicită ajutor voluntarilor noştri la contact@bundinsalaj.ro.
În baza informaţiilor pe care producătorii le oferă, pe propria răspundere, consumatorul se adresează direct acestora, fără a a exista un alt intermediar. Responsabilitatea pentru calitatea produselor, condiţiile de comercializare şi livrare, aparţine în întregime producătorilor.
Câţi producători există în prezent pe platformă şi de produse oferă ei celor interesaţi?
Avem, până acum, aproape 50 de producători. Creşterea a fost organică. Avem mici producători de miere, de lavandă, de condimente, de dulceţuri şi siropuri, de legume şi fructe, sere de flori, pâine, uleiuri presate la rece, carne de miel, de porc, de viţel, de găină sau de iepure, ouă, lactate, prăjituri. Meşteri care lucrează cu lemn sau pânză, cosmetice naturale, tricotaje etc.
"Au nevoie de vizibilitate"
Cât de receptivi au fost ei la propunerea de a se alătura proiectului?
Mulţi dintre ei au nevoie de ajutor pe partea de marketing şi promovare. Ei muncesc foarte mult să producă şi restul detaliilor îi oboseşte. Unii apelează la rude pentru a-i ajuta cu un cont de Facebook sau la voluntarii noştri pentru a-i ajuta să îşi facă un cont pe platformă! Au nevoie de vizibilitate pentru a-şi creşte vânzările, dar încercăm să îi convingem că au nevoie şi să îşi fidelizeze clienţii, să intre în legătură cu ei, să se „împrietenească pe termen lung”.
Facem şi un soi de minimă consiliere. Şi sunt foarte deschişi. Însă niciunul nu îşi permite să aibă om special pe partea de comunicare şi vânzări. Noi am încercat să le dăm o mână de ajutor dincolo de înscrierea pe platformă şi avem şi un pachet minim de promovare, pe care îl oferim gratuit: facem o serie de poveşti despre ei şi produsele lor pe contul de Facebook al proiectului nostru, pe care le publicăm ulterior şi în cadrul unor proiecte editoriale dezvoltate împreună cu două ziare locale, care susţin campania noastră. Şi suntem deschişi să dezvoltăm reţeaua de servicii, căutăm noi proiecte şi oportunităţi care să îi ajute. Acum, de exemplu, suntem în discuţii legate de o asociere cu un grup de distribuţie care ar putea prelua diverse produse de la ei şi a le pune în coşul lor urban, livrat la uşa consumatorului.
Ce feed-back aţi primit de la partenerii din platformă? Cât de mult i-a ajutat promovarea pe care le-o oferiţi?
„BUN din Sălaj“ este un proiect-pionier, cumva. Sălajul este un judeţ majoritar rural, în care aproape toată lumea are pe cineva apropiat la ţară, de la care face achiziţii directe de legume şi fructe, produse lactate sau carne. Aşa că proiectul se va dezvolta în timp. Însă avem răbdare. Majoritatea producătorilor se bucură că pe lângă prezenţa pe site beneficiază de acel kit-suport cu poveşti ale lor şi produselor pe care le comercializează, kit care îi ajută să fie cunoscuţi şi să îşi dezvolte o reţea personală de clienţi.
Problemele de care se lovesc micii producători
Care sunt, în opinia dvs., beneficiile consumului de produse locale?
Produsele sunt mult mai proaspete decât cele din reţelele clasice. De cele mai multe ori, micii producători produc mult mai “curat”, fără chimicale, insecticide, pesticide, conservanţi etc. Dacă se creează o relaţie de prietenie cu producătorul, lucru pe care noi îl încurajăm, poţi să ajungi în ograda lui să vezi cum produce ceea ce îţi vinde. De asemenea, consumând produse locale susţinem economia locală, protejăm mediul dacă lanţul de aprovizionare este cât mai scurt şi dezvoltăm specificul local şi identitatea cultural locală, care au o multitudine de avantaje pe termen lung.
Care sunt cele mai mari probleme de care se lovesc micii fermieri din România?
Enumăr primele care îmi vin în minte. Lista este însă foarte lungă: concurenţa neloială, acces aproape imposibil spre lanţurile mari de magazine, lipsa de cunoştinţe în domenii cheie precum vânzare, marketing şi promovare, teama de asociere, lispa de susţinere reală din partea statului etc.
În ce măsura statul îi încurajează să îşi dezvolte afacerile?
Dacă, teoretic, auzim zi de zi despre măsuri de susţinere a micilor producători autohtoni, e doar pentru că autorităţile îşi permit să aibă oameni de comunicare şi PR bun. În realitate condiţiile sunt, de cele mai multe ori, inaccesibile. Lipsa cash-flow-lui, creditele exagerat de scumpe (în comparaţie cu alte ţări), nivelul subvenţiilor (dacă ne referim la agricultură) mai redus în comparaţie cu ţările vest-europene şi lista poate continua.
Ce măsuri credeţi că se impun pentru a-i ajuta să facă faţă concurenţei venite din import?
Cred că va trebui să se investească într-o campanile generală care să pledeze şi promoveze avantajele asocierii. Şi să existe stimulente în acest sens, care să îi ajute să înţeleagă, cu adevărat, ce înseamnă să fim mai mulţi, împreună, cu încredere şi să depăşim teama de asociere, care parcă ne-a intrat în ADN, în perioada comunistă. Plus campanii de educare a consumatorului. În statele din Vestul Europei aceste lucruri se învaţă de la grădiniţă. Ar mai fi suport pentru promovare şi marketing, zone de desfacere sau preluare direct de la poartă şi acces la credite cu dobânzi mai favorabile (eventual subveţionarea dobânzilor pentru domenii precum agricultura şi alte activităţi de producţie). Şi aici lista e lungă...
Efectele pandemiei
Cât de mult îi afectează pe micii producatori invazia lanţurilor de supermarketuri?
Cred că un beneficiu important oferit de supermarketuri este faptul că oferă o diversitate mare de produse, puse toate la un loc, ceea ce înseamnă economie de timp pentru cumpărătorul tot mai grăbit. Prin asociere, micii producători pot şi ei să pună la un loc produsele, fie că vorbim de online sau de offline, astfel încât să vină şi ei în întâmpinarea consumatorului grăbit. Din fericire avem, iată, ambele variante în Sălaj: un portal online şi un proiect curajos, care adună, la un loc, producătorii sălăjeni: magazinul Făcut în Sălaj. Avem o altă problemă mare, care ţine de educaţie şi exerciţiu: conversia. Dacă te uiţi în online câte distribuiri, câte like-uri şi câte comentarii de încurajare şi susţinere au poveştile cu mici producători şi produse locale, ai zice că nu ar mai trebui să fie nicio problemă cu vânzările. Din păcate nici 10% dintre cei care fac acest exerciţiu de susţinere în online nu fac pasul care ar însemna cu adevărat susţinere: să cumpere produsul!
Dar pandemia?
Pandemia a determinat consumatorii să fie mai precauţi şi mai atenţi la felul în care îşi cheltuie banii. Sunt nenumărate situaţii în care bugetele s-au redus, a intervenit şomajul etc şi asta afectează micul producător foarte tare. Mulţi vor renunţa, din păcate şi fie vor pleca la muncă dincolo, fie îşi vor căuta joburi călduţe “la stat”, unde le va fi greu şi uşor în egală măsură: greu pentru că sunt obişnuiţi cu munca şi uşor pentru că vor avea un venit bun şi stabil.
Se încarcă comentariile...
