Vise sau visuri- când folosim termenul corect? Zece substantive cu forme duble de plural, care definesc realităţi diferite

Numeroase substantive din limba română au forme duble sau multiple de plural, care definesc realităţi diferite. Necunoaşterea sensurilor conduce de multe ori la confuzii.

Pentru a evita folosirea greşită a acestora, vă prezentăm astăzi zece substantive cu forme duble de plural, al căror înţeles este diferit.

1. Masă - la plural: mese, mase

Folosim pluralul mese, atunci când ne referim la un obiect de mobilier, iar mase atunci când este vorba de mulţime.

Exemple:  În magazin erau mese pentru bucătărie.

Masele s-au adunat în pieţe pentru a protesta.

2. Element este un alt substantiv care înregistrează două forme de plural, diferite şi ca sens, şi ca gen: elemente (neutru) şi elemenţi (masculin).

Folosim pluralul elemente atunci când facem referire la părţi componente ale unui întreg şi elemenţi atunci când ne referim la o piesă componentă a calorifer.

Exemple: Elementele care formau construcţia erau aşezate cu grijă.

Caloriferul avea elemenţi care nu funcţionau.

3. Raport este substantiv care înregistrează două forme de plural, ambele de genul neutru: raporturi, rapoarte. 

Folosim pluralul rapoarte atunci când este vorba de relatări oficiale sau atunci când este vorba de prezentările făcute de militare. 

Se utilizează pluralul raporturi atunci când facem referire la relaţii interumane.

Exemple: La ceremonie, şefii de pluton au prezentat rapoartele superiorilor.

sau: Rapoartele directorilor au fost înaintate la minister. 

Şi-au încheiat raporturile de muncă începând cu 1 septembrie.

4. Vis - la plural: vise, visuri

Folosim pluralul vise atunci când ne referim la imaginile din somn şi visuri atunci când este vorba de asipiraţii.

Exemple: Două nopţi la rând a avut nişte vise ciudate.

Visurile lor erau să ajungă împreună la olimpiadă.

5. Cămin - la plural: cămine, căminuri

Folosim pluralul cămine atunci când este vorba de instituţii. Exemplu: Căminele studenţeşti se vor deschide în curând.

Utilizăm pluralul căminuri doar atunci când este vorba de sobe sau cuptoare.

Exemplu: Căminurile din cele două camere erau construite identic.

6. Ghiveci - la plural ghivece, ghiveciuri 

Se utilizează forma de plural ghivece atunci când se referă la vasele de flori.

Exemplu: Ghivecele pentru petunii aveau preţurile reduse

Folosim, însă, pluralul ghiveciuri atunci când este vorba de mâncare.

Exemplu: Borcanele cu ghiveciuri se aflau pe ultimul raft.

7. Termen - la plural termeni, termene

Se utilizează pluralul termeni, atunci când facem referire la cuvinte.

Exemplu: A fost criticat în termeni duri pentru greşelile comise.

Atunci când este vorba de date sau intervale de timp folosim la plural termene. 

Exemplu: Judecătorul a stabilit termene scurte la proces.

8. Mobil - la plural mobile, mobiluri

Folosim pluralul mobile atunci când este vorba de telefoane.

Exemplul: Mobilele puteau fi achiziţionate la preţ redus.

Se utilizează pluralul mobiluri atunci când este vorba de scopuri.

Exemplu: Mobilurile jafurilor erau evidente.

9. Acces - la plural accese, accesuri

Se utilizează pluralul accese atunci când ne referim la izbucniri, tulburări de comportament.

Exemplu: În ultima vreme, accesele de furie erau tot mai dese.

Folosim pluralul accesuri în cazul intrărilor.

Exemplu: Accesurile în staţiile de metrou au fost restricţionate.

10. Bandă - la plural benzi, bande

Este corect pluralul benzi, atunci când acesta defineşte fâşiile.

Exemplu: Fâşiile de pansament erau intacte

Şi folosim pluralul bande atunci când este vorba de grupări infracţionale.

Exemplu: Bandele de hoţi atacau la lăsarea întunericului.

Vă mai recomandăm:

Greşeli frecvente în limba română: „Îmi cer scuze“, eroarea de exprimare pe care o facem fără să ne dăm seama – zece capcane în vorbirea curentă

Şi „taică-tu are cratimă”, nu doar „mă-ta”. Top greşeli în care folosim incorect cratima - „Ce spune-ţi, v-om învăţa corect s-au nu gramatica limbii române?”

„No!”, semnul că ardelenii au nevoie de „hodină” înainte de a spune ceva. Curiozităţile graiului dintre Carpaţi