Presupusul iubit al fostului episcop de Huşi a vrut să facă publice filmele compromiţătoare în 2016. „Tu fă ce spunem noi ca să fie bine...“

Detalii incendiare apar în motivarea Curţii de Apel Iaşi, prin care s-a dispus condamnarea celor trei clerici care l-au şantajat pe fostul episcop al Huşilor, Corneliu Bârlădeanul.

Motivarea Curţii de Apel Iaşi în scandalul care a zguduit Biserica Ortodoxă Română vine la patru luni de la pronunţarea sentinţei. 

În martie, anul curent, fostul arhimandrit al Episcopiei Huşilor, Sebastian Jitaru, şi doi preoţi din Vaslui, Răzvan Bumbu şi Gheorghe Damian, au fost condamnaţi definitiv la 3 ani şi 6 luni, respectiv 3 ani de închisoare în regim de detenţie. Sentinţa, una fără precedent, răsturnase hotărârea instanţei de fond, Tribunalul Vaslui, care hotărâse pedepse cu suspendare.

În motivarea prin care au agravat pedepsele, judecătorii ieşeni reiterează că raportat la infracţiunea dedusă judecăţii în acest caz, nu a avut relevanţă dacă filmuleţele compromiţătoare sunt reale sau nu, probele administrate în timpul procesului arătând, dincolo de orice dubiu, că fostul episcop al Huşilor a fost şantajat.

În apărarea sa, fostul arhimandrit al Episcopiei, cel care deţinea mai multe filmuleţe compromiţătoare cu Corneliu Bârlădeanul, pe unul dintre ele furnizându-i-l şi preotului Bumbu, a încercat să se apere în faţa judecătorilor. El a invocat, prin avocatul său, că, de fapt, cel care a lezat grav imaginea Bisericii Ortodoxe Române este Corneliu Bârlădeanul  „prin comportamentul său imoral şi contrar canoanelor bisericii”.

Sebastian Jitaru (foto barbă jos) era considerată mâna dreaptă a fostului episcop de Huşi

”Faţă de aceasta, Curtea ţine să sublinieze că răspunderea penală este una strict personală, fiecare persoană fiind ţinută să răspundă exact pentru acea acţiune sau inacţiune care a lezat ordinea socială şi valorile ocrotite de lege. Aşa cum a arătat Curtea şi mai sus, dacă inculpatul ar fi fost de bună credinţă şi profund moral, aşa cum s-ar fi cuvenit să fie un preot, din momentul în care a intrat în posesia înregistrărilor video compromiţătoare s-ar fi adresat imediat organelor judiciare şi celor din ierarhia bisericească pentru luarea măsurilor legale, nicidecum nu s-ar fi dedat unui comportament josnic, incalificabil pentru un preot, de a încerca să obţină un avantaj nepatrimonial şi patrimonial injust prin folosirea unor înregistrări compromiţătoare. Prin urmare, comportamentul inculpatului Jitaru Sebastian Cristian nu se diferenţiază prin nimic de prezumatul comportament al persoanei vătămate Onilă Cornel (numele de mirean al fostului episcop de Huşi, înainte de a primi titulatura Bârlădeanul) invocat cu insistenţă de către inculpat (în ipoteza în care înregistrările ar fi reale - stabilirea caracterului real sau nu al înregistrărilor nefăcând obiectul prezentei cauze)”, au motivat judecătorii Curţii de Apel Iaşi.

Un alt film compromiţător: fostul episcop în tricou alb, alături de un bărbat ”care purta barbă şi atât”

Hotărârea instanţei ieşene confirmă un aspect, care era rămas în zona speculaţiile şi anume dacă a existat un singur filmuleţ compromiţător (cel apărut în spaţiul public după arestarea preoţilor) sau mai multe. 

Printre martorii audiaţi s-a numărat şi protopopul de Bârlad, Vasile Lăiu, care a mărturisit că în timpul unei vizite la Episcopia Huşilor, arhimandritul Jitaru i-a arătat un filmuleţ compromiţător, în care fostul episcop apărea într-un tricou alb. În filmarea apărută în spaţiul public, cei doi bărbaţi (unul dintre ei indicat ca fiind Corneliu Bârlădeanul) apar îmbrăcaţi în sutane.

”Martorul Lăiu Vasile, în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată menţionează că  «.... am văzut două persoane în imagine, de sex masculin, dintre care am recunoscut chipul fostului episcop, care era îmbrăcat într-un tricou de culoare albă, cu mâneci scurte şi era umăr la umăr cu celălalt personaj, pe care nu îl cunosc. Din această secvenţialitate a prezentării filmuleţelor nu am putut înţelege decât că fostul episcop al Huşilor era alături de persoana cealaltă care purta barbă şi atât».”, se arată în hotărârea instanţei ieşene.

Cum a fost oprit fostul seminarist sa facă publice filmările compromiţătoare în 2016

Curtea a mai constatat că cei trei clerici inculpaţi se cunoşteau dinainte de săvârşirea faptelor, discutaseră despre ipoteza înlăturării episcopului, arhimandritul Jitaru solicitându-o preotului Bumbu, în momentul în care i-a dat unul dintre filmuleţele compromiţătoare, să spună, cui îl arată, că îl are de la Poliţie.În urma interceptărilor şi a percheziţiilor informatice, s-a constatat că preoţii Damian şi Bumbu au luat legătura cu preotul care presupune că apare în filmări, fostul elev al lui Corneliu Bârlădeanul, încă din anul 2016 (cu un an înainte de a fi reclamaţi la DNA). Întâlnirea celor trei a fost înregistrată de Bumbu, înregistrarea fiind găsită de poliţişti în urma percheziţiilor.

Preoţii Bumbu şi Damian l-au căutat în satul unde acesta slujeşte şi, în prezent, aducându-i la cunoştinţă că au de la Poliţie o filmare în care apare în ipostaze compromiţătoare alături de Corneliu Bârlădeanul. Judecătorii instanţei de apel reţin, după întâlnirea celor doi preoţi cu presupusul amant al fostului episcop, un element care până în prezent nu a fost făcut public, şi anume că fostul seminarist intenţiona el însuşi să trimită presei filmuleţele compromiţătoare.

”Cu ocazia întrevederii din iunie 2016, inculpaţii Bumbu Răzvam Mihail şi Damian Gheorghe  s-au arătat nemulţumiţi de faptul că martorul U.M. I. voia să se adreseze presei în legătură cu această situaţie, chiar asumându-şi să ajungă în presă înregistrările compromiţătoare, spunându-i «Tu fă ce spunem noi, ca să fie bine. Ascultă ce spunem noi» Cu aceeaşi ocazie, cei doi inculpaţi i-au cerut imperativ martorului să-i comunice episcopului «Să-l pună vicar!» (n.red. - pe inculpatul Jitaru Sebastian Cristian, aşa cum rezultă din convorbirile ambientale înregistrate audio – video găsite la domiciliul inculpatului Bumbu Răzvan Mihail pe stick-ul ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare”, se menţionează în hotărârea Curţii de Apel.

În opinia instanţei, temerea preoţilor acuzaţi de şantaj a fost că, odată ajunse în mass-media înregistrările compromiţătoare la adresa Episcopului Huşilor, ei nu ar mai avea cu ce să-l şantajeze pentru a obţine satisfacerea diverselor cerinţe.