Cum motivează judecătorii condamnarea vameşei corupte din lotul Albiţa, care a scăpat de puşcărie: "Nu trebuie agreată ideea unor pedepse exemplare"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dosarul în care Magdalena Coşniţă, fosta vameşă de la Biroul Vamal Albiţa, condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită a fost înaintat Curţii de Apel Iaşi, după ce atât inculpata cât şi procurorii anticorupţie s-au declarat nemulţumiţi de sentinţa pronunţată de Tribunalul Vaslui pe 22 octombrie.

Deşi a scăpat de închisoare cu executare, vameşa care şi-a turnat toţi colegii numai pentru a scăpa de arest preventiv, consideră condamnarea instanţei din Vaslui prea dură. De partea cealaltă, procurorii DNA consideră că Magdalena Coşniţă ar trebui să execute pedeapsa în regim de detenţie.

Magdalena Coşniţă a fost condamnată de Tribunalul Vaslui la trei ani de închisoare cu suspendare, având un termen de supraveghere de cinci ani.

În motivarea condamnării, magistraţii Tribunalului au arătat că au avut în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârşite, conduita sinceră şi de cooperare cu organele judiciare pe tot parcursului procesului penal, lipsa antecedentelor penale, urmarea produsă, numărul de acte materiale săvârşite, sumele de 100 de lei şi 50 de euro luate ca mită sau traficate.

Pentru faptele săvârşite inculpatei i se va aplica o pedeapsă a cărei individualizare trebuie să aibă ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept, cât şi prin punctul de vedere  ale nevoie de reeducare a inculpatului. Va fi avut în vedere gradul de pericol social al faptelor deduse judecăţii raportat la sistemul general de valori, acceptat de societate.”, se arată în motivarea instanţei vasluiene.

Fără pedepse "cu efect intimidant"

Magistraţii vasluieni arată în motivarea hotărârii pronunţată pe 22 octombrie că "gravitatea faptelor săvârşite este dată şi de vinovăţia inculpatei, de atitudinea sa psihică faţă de faptele comise şi de urmărire acestora. Va fi avută în vedere persoana inculpatei şi anume faptul că aceasta a avut calitatea de funcţionar vamal la Biroul Vamal Albiţa însărcinat să verifice, să controleze şi să preîntâmpine ilicitul penal, lipsa antecedentelor penale, profilul moral al acesteia aşa cum rezultă din numărul mare de caracterizări date de colegi şi alte persoane. În această operaţiune de individualizare a pedepsei nu trebuie agreată nici ideea unor „pedepse exemplare”, „cu efect intimidant”, ci a unor pedepse juste, echilibrate atât pentru inculpată, cât şi pentru societate.”,

Odată cu contestarea sentinţei, dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Iaşi,care va judeca apelul începând cu 15 ianuarie.

Vameşa care a relatat despre cutuma şpăgii în vămi

Acuzată de luare de mită, complicitate la trafic de influenţă şi asociere în vederea săvărşirii de infracţiuni, Magdalena Coşniţă a fost singura din lotul de 22 de vameşi care a solicitat să fie judecată în baza acordului de recunoaătere. Ea a descris anchetatorilor modul în care se aduna şpaga pe ture şi cum erau împarţită gradual mita primită de la persoanele cărora li se făcea un control de frontieră formal.  Faţă de ceilalţi 21 de vameşi inculpaţi, judecătorii au dispus disjungerea cauzei, urmând a fi format un nou dosar. Vameşii inculpaţi recunosc că au luat mită, însă neagă ”asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni”. Majoritatea vameşilor trimişi în judecată, i-au reporşat Magdalenei Coşniţă că, pentru a scăpa cu o pedeapsă mai blândă, ”a recunoscut şi ce nu a făcut”. De altfel, după ce a oferit detalii clare despre circuitul şpăgii în Vama Albiţa, Magdalena Coşniţă nu a mai avut curajul să se întâlnească cu colegii, demisionând din funcţia de inspector vamal.

În perioada monitorizată de DNA, Magdalena Coşniţă a fost interceptată de trei ori cerând şpagă de la ofiţerul sub acoperire.  În faţa procurorilor, Magdalena Coşniţă a declarat că, din anul 2009, de când lucrează la Albiţa, a constatat că anumiţi lucrători vamali, agreaţi de şefii de tură, îşi desfăşurau activitatea în zone în care puteau obţine bani de la persoanele care sunt în tranzit.   În funcţie de natura mărfurilor transportate şi de cantitate, de la fiecare conducător auto se primesc şpagă sume cuprinse între cinci şi 100 de euro.

Mai puteţi citi şi: 

FOTO Vameşii de la Albiţa cer înapoi şpaga confiscată de procurorii DNA

Podul de şpăgi de peste Prut: negocieri ca la piaţă la Albiţa. Unii angajaţi dădeau rest la banii primiţi mită, alţii stingeau lumina când li se acordau „atenţii”

Lotul „Albiţa II“ se măreşte. Încă un vameş a fost arestat preventiv

Vaslui



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite