Cum îşi fac romii singuri dreptate. Staborul, judecata care împiedică aflarea adevărului şi încearcă fraudarea legilor

Pentru stingerea conflictelor dintre romii din Murgeni sunt mobilizate forţe de ordine importante

Doi fraţi de etnie romă din oraşul Murgeni, au fost condamnaţi pentru sechestrare de persoane, însă au scăpat de alte acuzaţii după ce la judecata în Staborul ţigănesc s-a decis ca victima să-şi retragă plângerile.

Motivarea judecătorilor prin care s-a dispus condamnarea la câte trei ani de închisoare, în regim de detenţie, a celor doi fraţi, arată cum judecata ţigănească - Staborul, poate schimba cursul unei anchete a autorităţilor judiciare.

Fraţilor Napoleon (29 ani) şi Mihai (19 ani) Sandu din Murgeni, membri ai clanului de romi ”Ursari” din oraş, au fost arestaţi în ianuarie 2016, fiind acuzaţi de lipsire de libertate în mod ilegal, loviri şi alte violenţe şi distrugere. 

Concret, cei doi tineri au fost acuzaţi că au sechestrat  şi au bătut un alt tânăr, membru al clanului de ţigani căldărari din judeţul Galaţi, şi pe fratele acestuia, pentru că au îndrăznit să meargă la Murgeni pentru a cunoaşte două fete, din clanul rival, Contesa şi Dimaria. Ulterior, rromii din Murgeni au spart geamurile maşinii cu care tânărul din Galaţi venise în zonă şi o parcase în apropierea sediului poliţiei.

Iniţial victima a depus plângere la Poliţie în care a relatat agresiunile la care a fost supusă. Violenţele care au avut loc în Murgeni s-au desfăşurat inclusiv în faţa sediului Poliţie. Pe timpul anchetei penale, în cele două clanuri s-a întrunit Staborul ale cărui decizii pus piedici anchetei şi procesului penal.

Staborul a dat peste cap ancheta penală

”Atât persoanele vătămate cât şi suspecţii şi-au schimbat declaraţiile după întrunirea "Staborului", fapt ce poate conduce la concluzia că între suspecţi şi persoanele vătămate a fost încheiată o înţelegere în vederea ascunderii adevărului. De asemenea, solicitându-le persoanelor vătămate testarea cu aparatul poligraf, acestea au refuzat. Inculpaţilor li s-a propus să fie testaţi cu aparatul poligraf, în urma acordului exprimat de către aceştia fiind programaţi pentru data de 01.02.1016. La data de 29.01.2016 inculpaţii au adus la cunoştinţa organelor de poliţie faptul că refuză testarea poligraf, fapt ce aruncă o umbră de îndoială asupra corectitudinii celor declarate de către aceştia.”, au menţionat judecătorii în hotărârea de condamnare.
În urma retragerii plângerilor, cei doi fraţi au fost condamnaţi la câte 3 ani de închisoare cu executare, pentru lipsire de libertate, infracţiune pentru care Codul Penal nu permite împăcarea părţilor.

Se remarcă atitudinea inculpaţilor de ignorare a dispoziţiilor legii penale, apartenenţa acestora la etnia rromă fiind de natură a le crea impresia că-şi pot face singuri dreptate, că orice încălcare a normelor general şi unanim acceptate de cetăţenii ţării poate fi soluţionată într-un sistem paralel de drept, potrivit propriilor legi”, explică judecătorii în motivarea deciziei de condamnare, motivare Curtea de Apel Iaşi

În faţa judecăorilor, fraţii Sandu nu au dorit să dea declaraţie şi s-au prevalat de dreptul la tăcere.
Tânărul din Galaţi şi  persoanele care l-au însoţit, şi-au schimbat complet declaraţiile faţă de cele date iniţial la urmărire penală, ”cu scopul evident de a-i exonera pe inculpaţi de răspundere penală, deoarece între cele două familii - neam ţigănesc,  a intervenit o înţelegere în acest sens, dictată de forurile superioare ale tradiţiilor şi organizării în care trăiesc, respectiv „ instanţa de judecată ţigănească „ – Stabor prin şefii acesteia - Bulibaşii”, se menţionează în hotărârea Curţii de Apel Iaşi.

Declaraţiile persoanei vătămate s-au schimbat şi  au fost diferite şi în cursul urmăririi penale, faţă de declaraţiile iniţiale, existând contradicţii între acestea.

Romii, fideli legilor nescrise

”Dacă iniţial, imediat după faptă şi sub imperiul stării de temere produse de incident, atât persoana vătămată cât şi martorii care l-au însoţit au declarat că inculpaţii au avut un comportament agresiv, atât  împotriva lor , cât şi  a bunurilor,  au lovit, sub ameninţarea cuţitelor şi  a faptului că îi va omorî l-au urcat pe vătămat  cu forţa în dubiţă,  împotriva voinţei acestuia, privându-l mai mult timp de libertate,  perioadă în care au fost agresivi cu acesta, ulterior aceştia şi-au schimbat declaraţiile negând existenţa unui conflict de amploare ai căror victime au fost , susţinând că totul a decurs paşnic şi că persoana vătămată a urcat de bună voie în dubiţă, că nu au existat ameninţări cu cuţite şi nici agresiuni”, se mai menţionează în hotărârea instanţei ieşene.

Persoana vătămată,  ca şi ceilalţi martori din familia sa , au fost  mod evident influenţaţi de înţelegerea intervenită, de imperativele trasate de conducătorii - liderii familiei din zona fiecăruia, singurul moment în care libertatea lor de voinţă nu a fost supusă acestor constrângeri fiind acela în care au dat primele declaraţii la poliţie, imediat după incident, apreciază judecătorii.

Întrunirile de acest gen, Staborul, pot fi considerate frauduloase, adică prin realizarea acestor înţelegeri să se urmărească fraudarea legii, fiind un acord prin care inculpatul doreşte să interfereze cu buna desfăşurare a procesului penal, să împiedice tragerea sa la răspundere penală  şi descoperirea adevărului.

”Instanţa are convingerea raportat la probele administrate în cauză că declaraţiile iniţiale date de persoana vătămată şi de martorii acestuia,  în faza de urmărire penală, imediat după faptă,  reflectă în totalitate adevărul,  urmând să pună temei pe acestea,  persoana vătămată fiind la acel moment liberă de orice constrângere morală  şi materială, de orice manipulare afectivă şi de constrângere de grup etnic din care face parte, apartenenţă care obligă la respectarea unor legi nescrise, nerecunoscute şi uneori în contradicţie flagrantă cu legea statului ai căror cetăţeni sunt şi căreia ar trebui să se supună”, se mai menţionează în hotărârea judecătorilor.

Chiar dacă cei doi fraţi romi nu au mai putut fi traşi la răspundere pentru infracţiunile de loviri şi alte violenţe, respectiv distrugere, ei au primit pedepse în regim de detenţie pentru infracţiunea pentru care nu a putut interveni împăcarea părţilor.

Judecătorii arată în motivare că Infracţiunile comise de către inculpaţi sunt grave,  inculpaţii  neavând nici  o  reţinere  a  acţiona in  săvârşirea  actelor  de  violenţă în  fata  unei  secţii  de  poliţie, in  prezenta unui  agent  de  politie, circumstanţele săvârşirii  infracţiunii relevând un grad sporit de indiferenţă faţă de valorile sociale ocrotite de normele penale, patrimoniul dar şi  cele referitoare la integritatea corporală a persoanei, iar în speţă  contra libertăţii persoanei.